Colectiv emerit din Republica Moldova, laureat al multor concursuri republicane şi internaţionale, este considerat unul dintre cele mai prestigioase şi valoroase formaţii artistice în Balcani, având şi locul său inegalabil în lume.
A fost fondat la 13 august 1945, de către maeştrii de balet L. Leonardi şi L. Zelţman, având drept scop promovarea valorilor nepieritoare ale tradiţiilor, ritualurilor şi obiceiurilor populaţiei române băştinaşe a Republicii Moldova şi din alte zone etnografice, asumându-şi sarcina de a reprezenta cultura naţională.
Din 1957 Ansamblul de dansuri populare Joc este condus de prim-maestru de balet şi director artistic Vladimir Curbet, pasionat etnograf şi folclorist, cunoscător al coreografiei populare. În cei 53 de ani în fruntea ansamblului Joc a colectat dansuri, muzică, costume naţionale de pe plaiurile basarabene, aducându-le măiestrit în scenă, creând adevărate perle coregrafice de o culoare şi trăire intensă. Printre acestea se numără: Jocul fierarilor, Brâul, Bătuta, Voiniceasca, Haiduceasca, Ţărăneasca, Răvăşeasca, Hora fetelor, Mărunţica, Crăiţele, Moldoveneasca, Căluşarii, Nunta moldovenească, Hora mare, Mărţişor, Suita Bucuria, Suita din Bugeac, Suita din Carpaţi, duetele LA IZVOR, La vie ş.a. Din repertoriul ansamblului Joc fac parte şi dansuri din folclorul rus, ucrainean, ţigănesc, bulgar etc.
În 1987 i se conferă titlul de Ansamblu Academic de Dansuri Populare, pentru meritele deosebite în promovarea artei folclorice. În cadrul colectivului şi-au dezvăluit harul artistic iluştri interpreţi de dansuri şi melodii populare, artiştii poporului din Republica Moldova ce au proslăvit neamul pe tot globul: Ion Furnică, Gheorghe Forţu, Spiridon Mocanu, Boris Rozneriţa, T. Usaci, N. Radu, N. Prisăcăriu, Elisaveta Taraş-Usatâi, Vladimir Rotaru, Gheorghe Mustea, Vasile Goia, Vasile Eşanu, Gh. Banariuc, Nicolae Chiriac, Vladimir Duminică, Boris Rudenco, Sorin Rusu, Alexandru Şura ş.a.
La prezent, în Ansamblu activează cca 80 de artişti, dansatori şi muzicieni, care şi-au făcut studiile în şcolile şi instituţiile de specialitate, capabili să promoveze arta coreografică şi muzicală naţională. Printre aceştia s-au remarcat dansatorii Viorica Lupaşcu, Valentina Borş-Moscovici, Alina Burciu, Sergiu Dulce, Mihai Furtună, Radu Soltan, Grigore Paladi; soliştii instrumentişti Sergiu Marian, Marian Gheras, Ghenadie Dabija, Petru Strelciuc ş.a.
Succesul ansamblului Joc a fost completat de susţinerea inspirată şi profesionistă a orchestrei de instrumente populare condusă de Gheorghe Şevcişin (din 1980), artist emerit şi dirijor de elită.
Ansamblul Academic de dansuri populare Joc este unicul colectiv muzical-coregrafic din Republica Moldova, care a evoluat în cca 65 de ţări ale lumii: Franţa, Portugalia, Australia, Noua Zeelandă, Belgia, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Turcia, Egipt, Libia, Tunisia, Siria, Liban, Mexic, Argentina, Venezuela, Columbia etc, prezentând peste 7500 de spectacole în faţa a peste 15 milioane de spectatori. De asemenea, au prezentat arta neamului românesc şi pe cele mai vechi scene din lumea antică, cea din Atena-Pireu, Salonic, Corint, Potres (Grecia), în Rodopie (Tracia).
Este laureat la un şir de concursuri naţionale şi internaţionale, unde a ocupat locurile de vârf: Premiul I şi Medalia de Aur la Festivalul IV Mondial al tineretului şi studenţilor de la Bucureşti (1953), Premiul I şi Medalia de Aur la Festivalul mondial de la Moscova (1957), Premiul I la Festivalul folcloric din Dubrovnik-Iugoslavia (1965), Medalia de Aur la Festivalul tineretului de la Berlin (1974), Diploma de gradul I şi Medalia de Aur la Festivalul Folcloric internaţional de la Burgas, Bulgaria (1979), Medalia de Aur la Olimpiada Culturii internaţionale de la Moscova (The first Delphic Games, 2000) ş.a.
„Poporul care are un asemenea folclor încântător trebuie să fie un popor admirabil şi iubitor de viaţă “[…] (Gamralo Costelanos, dirijorul Orchestrei simfonice din Caracas); „[…] Dansatorii moldoveni sunt neîntrecuţi în arta lor, muzica e plăcută, melodioasă şi jucăuşă, costumele — uimitoare, iar dansurile sunt pline de graţie, de viaţă şi de foc” (Iolanta Moreno, prima dansatoare şi coregraf principal al Ansamblului Naţional din Venezuela).
A se vedea şi articolul din Calendarul bibliotecarului 1995. Chişinău, 1995. p. 97.Calendar Naţional 2010, p. 178.
Din 1957 Ansamblul de dansuri populare Joc este condus de prim-maestru de balet şi director artistic Vladimir Curbet, pasionat etnograf şi folclorist, cunoscător al coreografiei populare. În cei 53 de ani în fruntea ansamblului Joc a colectat dansuri, muzică, costume naţionale de pe plaiurile basarabene, aducându-le măiestrit în scenă, creând adevărate perle coregrafice de o culoare şi trăire intensă. Printre acestea se numără: Jocul fierarilor, Brâul, Bătuta, Voiniceasca, Haiduceasca, Ţărăneasca, Răvăşeasca, Hora fetelor, Mărunţica, Crăiţele, Moldoveneasca, Căluşarii, Nunta moldovenească, Hora mare, Mărţişor, Suita Bucuria, Suita din Bugeac, Suita din Carpaţi, duetele LA IZVOR, La vie ş.a. Din repertoriul ansamblului Joc fac parte şi dansuri din folclorul rus, ucrainean, ţigănesc, bulgar etc.
În 1987 i se conferă titlul de Ansamblu Academic de Dansuri Populare, pentru meritele deosebite în promovarea artei folclorice. În cadrul colectivului şi-au dezvăluit harul artistic iluştri interpreţi de dansuri şi melodii populare, artiştii poporului din Republica Moldova ce au proslăvit neamul pe tot globul: Ion Furnică, Gheorghe Forţu, Spiridon Mocanu, Boris Rozneriţa, T. Usaci, N. Radu, N. Prisăcăriu, Elisaveta Taraş-Usatâi, Vladimir Rotaru, Gheorghe Mustea, Vasile Goia, Vasile Eşanu, Gh. Banariuc, Nicolae Chiriac, Vladimir Duminică, Boris Rudenco, Sorin Rusu, Alexandru Şura ş.a.
La prezent, în Ansamblu activează cca 80 de artişti, dansatori şi muzicieni, care şi-au făcut studiile în şcolile şi instituţiile de specialitate, capabili să promoveze arta coreografică şi muzicală naţională. Printre aceştia s-au remarcat dansatorii Viorica Lupaşcu, Valentina Borş-Moscovici, Alina Burciu, Sergiu Dulce, Mihai Furtună, Radu Soltan, Grigore Paladi; soliştii instrumentişti Sergiu Marian, Marian Gheras, Ghenadie Dabija, Petru Strelciuc ş.a.
Succesul ansamblului Joc a fost completat de susţinerea inspirată şi profesionistă a orchestrei de instrumente populare condusă de Gheorghe Şevcişin (din 1980), artist emerit şi dirijor de elită.
Ansamblul Academic de dansuri populare Joc este unicul colectiv muzical-coregrafic din Republica Moldova, care a evoluat în cca 65 de ţări ale lumii: Franţa, Portugalia, Australia, Noua Zeelandă, Belgia, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Turcia, Egipt, Libia, Tunisia, Siria, Liban, Mexic, Argentina, Venezuela, Columbia etc, prezentând peste 7500 de spectacole în faţa a peste 15 milioane de spectatori. De asemenea, au prezentat arta neamului românesc şi pe cele mai vechi scene din lumea antică, cea din Atena-Pireu, Salonic, Corint, Potres (Grecia), în Rodopie (Tracia).
Este laureat la un şir de concursuri naţionale şi internaţionale, unde a ocupat locurile de vârf: Premiul I şi Medalia de Aur la Festivalul IV Mondial al tineretului şi studenţilor de la Bucureşti (1953), Premiul I şi Medalia de Aur la Festivalul mondial de la Moscova (1957), Premiul I la Festivalul folcloric din Dubrovnik-Iugoslavia (1965), Medalia de Aur la Festivalul tineretului de la Berlin (1974), Diploma de gradul I şi Medalia de Aur la Festivalul Folcloric internaţional de la Burgas, Bulgaria (1979), Medalia de Aur la Olimpiada Culturii internaţionale de la Moscova (The first Delphic Games, 2000) ş.a.
„Poporul care are un asemenea folclor încântător trebuie să fie un popor admirabil şi iubitor de viaţă “[…] (Gamralo Costelanos, dirijorul Orchestrei simfonice din Caracas); „[…] Dansatorii moldoveni sunt neîntrecuţi în arta lor, muzica e plăcută, melodioasă şi jucăuşă, costumele — uimitoare, iar dansurile sunt pline de graţie, de viaţă şi de foc” (Iolanta Moreno, prima dansatoare şi coregraf principal al Ansamblului Naţional din Venezuela).
A se vedea şi articolul din Calendarul bibliotecarului 1995. Chişinău, 1995. p. 97.Calendar Naţional 2010, p. 178.
Chișinău, orașul meu 