DIN ISTORIA FACULTĂŢII DE TEOLOGIE DIN CHIŞINĂU

Luni, 8 noiembrie 1926, într-o atmosferă de înaltă trăire creştinească şi naţională, la Chişinău, a avut loc ceremonia de inaugurare a Facultăţii de Teologie. În dimineaţa zilei, în capela Seminarului Teologic, I.P.S. Gurie, Arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, PS. Episcop Justinian, PS. Dionisie, părintele decan, alţi numeroşi preoţi au slujit Sfânta Liturghie.

În după-amiaza zilei, ceremonia de inaugurare a Facultăţii de Teologie a continuat în Casa Eparhială din Chişinău, în prezenţa unor distinşi oameni de cultură veniţi din întreaga ţară şi a unui numeros public din partea locului.
Anul acesta, în aceste zile, se împlinesc 80 de ani de la înfiinţarea primei instituţii de învăţământ superior în spaţiul dintre Prut şi Nistru.

Oferim cititorilor revistei „ Cugetul” un set de documente referitoare la istoria Facultăţii de Teologie din Chişinău, selectate de dr. conf. univ. Gheorghe Palade.

Documentul nr. 1.
Decizia de înfiinţare, la Chişinău, a Facultăţii de Teologie
Bucureşti, 6 septembrie 1926

Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Instrucţiunii, având în vedere nevoia adânc simţită în ultimul timp, de a se întregi Universitatea din Iaşi cu o facultate de teologie potrivit prevederilor legii,

DECIDEM:
Art. 1. Se pune în funcţiune Facultatea de Teologie de la Universitatea din Iaşi prevăzută în legea învăţământului superior din 1910.
Art. 2. Această facultate, parte integrantă a Universităţii din Iaşi, cu toate consecinţele pe care le atrage această situaţie, va avea sediul la Chişinău şi va funcţiona în localul Seminarului Teologic, care va fi reparat şi pus în întregime la dispoziţia facultăţii.
Art. 3. Până la 1 ianuarie 1927 cheltuielile de întreţinere şi plata profesorilor vor fi suportate de biserica basarabeană. De la acea dată plata profesorilor va fi trecută în bugetul Statului.
Art. 4. Pentru punerea în funcţiune a acestei noi facultăţi Ministerul deleagă pe dl profesor pr. Mihălcescu de la Facultatea Teologică din Bucureşti, care se va ocupa cu organizarea iniţială şi cu conducerea ei, ca locţiitor de decan, rămânând ca un decan titular să se aleagă atunci când va exista un număr suficient de profesori titulari.
Art 5. În anul şcolar 1926/1927 vor funcţiona numai primii doi ani de studii, rămânând ca succesiv să se adaoge încă câte unul până la împlinirea celor patru.
Art. 6. Pentru recrutarea profesorilor, ce vor rămâne cu titlul de suplinitor până la trecerea catedrelor prin parlament, se numeşte o comisiune ad-hoc, compusă din decanii facultăţilor teologice din Bucureşti şi Cernăuţi şi din dnii profesori Popescu-Mălăeşti de la Facultatea Teologică din Bucureşti şi dr. Vasile Gheorghiu de la Facultatea Teologică din Cernăuţi, un reprezentant al Mitropoliei Moldovei şi unul al Arhiepiscopiei Basarabiei dintre membrii Sf. Sinod.
Comisiunea va fi prezidată de dl profesor Mihălcescu, delegat cu conducerea provizorie a Facultăţii de Teologie din Chişinău.
Pentru catedrele care nu sunt de teologie pură, va mai funcţiona în acea comisiune şi decanul Facultăţii de Litere din Iaşi.
Art. 7. Propunerile care se vor face, se vor ratifica de către Senatul Universităţii din Iaşi, unit cu membrii acestei comisiuni. Ministerul îşi rezervă numai dreptul de a confirma recomandările făcute.
Art. 8. Catedrele care urmează să funcţioneze în anii I şi II vor fi:
1) Introducerea în Vechiul Testament şi Arheologia Evreilor.
2) Limba ebraică şi Exegeza Vechiului Testament.
3) Introducerea în Noul Testament şi Gramatica dialectului alexandrin.
4) Exegeza Noului Testament şi Teologia biblică.
a) O conferinţă pentru Ermineutică, Enciclopedie şi Metodologie teologică1.
5) Istoria bisericească veche până la 1453 în Orient şi 1517 în Occident.
6) Istoria bisericească nouă cu privire specială asupra bisericilor ortodoxe.
7) Istoria Bisericii Române.
8)Patrologia.
9) Filosofia (logica, teoria cunoştinţii, metafizica şi istoria filosofiei).
10) Istoria literaturii române.
11) Literatura religioasă modernă.
b) Conferinţă de Istoria artei creştine.
Art 9. În afară de aceste cursuri, facultatea poate face apel la profesorii sau oamenii de ştiinţă pentru conferinţe extraordinare, care vor fi remunerate dintr-un fond destinat anume.
Art. 10. Catedrele pentru anii III şi IV se vor fixa ulterior, odată cu trecerea prin lege.
Art. 11. Cererile pentru supliniri se vor înainta Ministerului (Direcţia Învăţământ superior) până la 10 octombrie, dată la care ele vor şi trimise de către Minister preşedintelui Comisiunii.
Art. 12. Deocamdată, Facultatea de Teologie din Chişinău va funcţiona după regulamentul Facultăţii
Art. 13. Deschiderea cursurilor se va face până la cel mult 10 noiembrie.
Art. 14. şi cel din urmă. Domnul Director Gene¬ral al învăţământului superior şi dl Director General al Contabilităţii sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni.
Dată astăzi, 6 Septembrie 1926
Ministru, (ss) /. Petrovici

‘În 1928, Conferinţa de Ermineutică, Enciclopedie şi Metodologie teologică a fost transformată în conferinţă pregătitoare pentru studiul limbilor greacă şi latină.
de Teologie din Bucureşti afară de gruparea materiilor şi programul analitic, pe care Facultatea din Chişinău şi le va organiza singură.

Documentul nr. 2.
Extras din Legea pentru înfiinţarea unor catedre universitare şi pentru fixarea normelor tranzitorii promulgată la 21 aprilie 1927.

Art. 1. Se înfiinţează următoarele catedre universitare, care se repartizează la cele patru uni-versităţi:

h) La Facultatea de Teologie a Universităţii din Iaşi, cu sediul la Chişinău:
1) Arheologia biblică şi Introducerea în Vechiul Testament;
2) Limba ebraică şi Exegeza Vechiului Testament;
3) Introducerea în Noul Testament şi Exegeza Noului Testament;
4) Istoria bisericească veche şi Patrologia;
5) Istoria bisericească medie şi modernă;
6) Istoria Bisericii Române;
7) Istoria filosofiei şi pedagogia;
8) Literatura religioasă modernă;
9) Istoria literaturii române;
10) Apologetica;
11) Dogmatica;
12) Morala;
13) Omiletica şi pastorala;
14) Catehetica şi Liturgica;
15) Dreptul bisericesc;
16) Arheologia creştină şi Istoria artei bisericeşti, în locul conferinţei cu acelaşi nume, existentă.
17) Conferinţa de Istoria Românilor cu privire specială la istoria Basarabiei.

Art. 2. Prin derogare de la art. 79, 81 şi 83 din legea asupra învăţământului secundar şi superior, primii profesori titulari, profesori agregaţi şi profesori suplinitori ai Facultăţii de Teologie a Universităţii din Iaşi, cu sediul în Chişinău, vor fi numiţi de Ministerul Instrucţiunii Publice pe baza recomandării Senatului Universităţii din Iaşi, împreună cu a unei comisiuni speciale numite de Ministerul Instrucţiunii după recomandarea facultăţilor respective şi formată pre-cum urmează:
Pentru catedrele teologice, din trei profesori titu-lari de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, trei profesori titulari de la Facultatea de Teologie din Cernăuţi şi I.P.S.S. Arhiepiscopul Basarabiei precum şi un delegat al Sf. Sinod recomandat de preşedintele Sinodului.
Pentru catedrele de Filosofie, Literatură religioasă modernă, Istoria literaturii române şi Istoria artei bisericeşti, din 5 profesori titulari de la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi şi câte un profesor titular de la Facultăţile de Teologie din Bucureşti şi Cernăuţi.
Senatul Universităţii din Iaşi, unit cu comisiunea specială respectivă, va putea recomanda profesori titulari, agregaţi sau suplinitori.
Numirile se vor face dintre candidaţii care vor poseda titluri academice şi vor fi publicat lucrări de valoare în specialitatea respectivă.
Profesorul titular, odată numit, face parte de drept din comisia de recomandări cu începere de la data publicării decretului regal de numire în Monitorul Oficial.
Atribuţiunile ambelor comisiuni speciale încetează în momentul în care vor fi numiţi 8 profesori titulari la Facultatea de Teologie a Universităţii din Iaşi, cu sediul în Chişinău.
De la această dată numirile de profesori la Facultatea de Teologie a Universităţii din Iaşi, cu sediul în Chişinău, se vor face conform dispoziţiunilor legii asupra învăţământului secundar şi superior.

Art. 3. Comisiunile sunt obligate să-şi sfârşească lucrările în termen de 2 luni de la data numirii lor.
Dacă înlăuntrul acestui termen comisiunile nu vor fi înaintat Ministerului rezultatul lucrărilor lor, Ministerul va putea numi de-a dreptul profesori agregaţi la catedrele respective, dintre candidaţii ce au concurat sau alte persoane ce ar îndeplini condiţiile legale. În acest caz Ministerul va motiva numirea.

Art. 4. În timp de cinci ani de la data înfiinţării Facultăţii de Teologie din Chişinău vor fi însărcinaţi cu suplinirea catedrelor vacante, sau detaşaţi cu toate drepturile lor, profesori sau agregaţi de la celelalte universităţi din ţară.

Documentul nr. 3.

Cuvântarea I.P.S. Gurie, Arhiepiscop
al Chişinăului şi Hotinului, la ceremonia
de inaugurare a Facultăţii de Teologie
din Chişinău
Chişinău, 8 octombrie 1926

Domnule Ministru, Iubiţii mei fii în Domnul! Dreptul de stăpânire asupra unui teren de pământ se manifestă prin libera cultivare a acelui teren; proprietarul nestingherit de nimeni, curăţă locul de buruieni, îl ară, îl seamănă, sădeşte pomi, ridică clădiri şi aşa mai departe.

Pe cine vede lumea lucrând mai mulţi ani un oarecare teren, pe acela îl consideră de stăpân. Pământul nelucrat se socoteşte a fi fără stăpân.

Asemenea şi dreptul de stăpânire asupra unei provincii şi locuitorii ei se manifestă şi se justifică prin aplicarea energiei spirituale şi a puterii faţă de acea provincie. Urmele de cultură, aflate în sufletul pământului, ne indică pe foştii stăpânitori ai terenului anumit. Prin urmare, cu cât mai multe instituţii, şcoli, biserici româneşti se deschid în provincia noastră de guvernele române, cu atât mai energic se exercită dreptul de stăpân asupra ei.

Instituţia de înaltă cultură teologică, pe care o deschidem astăzi şi care e primită cu entuziasm de toată populaţia acestui oraş şi acestei provincii, dovedeşte că românii sunt stăpâni fireşti ai ei şi această provincie poate să fie şi trebuie să fie numai aromânilor.

Pentru aceea ziua de astăzi este şi va rămâne o zi istorică pentru Basarabia şi întreaga Românie. Astăzi se inaugurează, se deschide şi se sfinţeşte în Chişinău – capitala Basarabiei – Facultatea de Teologie. Chişinăul şi Basarabia posedă de azi înainte o şcoală de învăţământ superior, universitar.

Deschiderea Facultăţii de Teologie în Chişinău este un eveniment de o rară însemnătate naţională-românească. Prin inaugurarea acestei facultăţi în Chişinău se înfăptuieşte o dorinţă adâncă, o dorinţă sinceră a clerului şi a credincioşilor din Basarabia de a avea în apropiere, în capitala provinciei, o şcoală superioară de teologie. Scopul acestei dorinţe a fost şi este ca preoţimea să poată cât mai lesnicios, mai uşor să-şi însuşească cultura românească teologică, asemenea şi istoria şi literatura neamului, de care a fost lipsită în decursul timpului sub stăpânirea străină, să-şi adâncească cunoştinţele religioase, să şi le lămurească în legătură cu descoperirile ştiinţifice din vremea de astăzi. Necesar este acest lucru pentru clerul nostru care, trăind în sat, n-are posibilitatea a-şi reînnoi cunoştinţele, cu greu poate să se transporte la oraş – capitala judeţului, pentru nevoile sale, şi este în imposibilitate a cerceta acele localităţi îndepărtate, unde se află acum facultăţile de teologie, să-şi împrospăteze cunoştinţele. Acum fiecare preot basarabean are posibilitatea să se înscrie la facultate, să cerceteze şi să asculte cât mai des lecţiile profesorilor facultăţii ce se inaugurează, să cunoască cât mai bine istoria neamului şi literatura lui, să admire progresul pe care 1-a făcut neamul în ştiinţele teologice, în filosofie, să admire frumuseţa literaturii lui, să cunoască sufletul neamului exprimat în libertate şi să-l îndrăgească.

Facultatea de Teologie va fi un izvor de sentimente patriotice, din care adăpându-se studenţii moldoveni dintre Prut şi Nistru se vor contopi sufleteşte cu neamul întreg de pretutindeni, se vor elibera de nuanţele străinismului, care se mai simt vibrând în mişcările, vorbele şi gândirea lor. Pe lângă această însemnătate vremelnică în îm-prejurările momentului, Facultatea de Teologie are mare însemnătate generală în instrucţia şi educaţia tineretului, a viitorilor candidaţi de preoţie. De la fiecare în vremurile de azi se cere mai multă ştiinţă, iscusinţă, pricepere decât se cerea de la cei ce au trăit mai înainte de noi, fiindcă lumea mult a înaintat în toate privinţele şi mult s-au schimbat relaţiile sociale dintre oameni. Cu atât mai mult se cere astăzi de la un preot ca el să poată sta în fruntea parohiei să conducă cu autoritate pe toţi fiii săi sufleteşti, între care pot fi unii şi cu învăţătură superioară. Preotul este părintele, iar parohienii sunt copiii lui… Copiii aşteaptă de la părinţii lor îndrumare întru toate – şi în cele dumnezeieşti, şi în cele omeneşti, şi în cele cereşti, şi în cele pământeşti, şi în cele sufleteşti, şi în cele trupeşti. Preotul nu poate fi numai un specialist în materia profesiunii sale, cum se prezintă arhitectul, inginerul, judecătorul, doctorul, ci el trebue să fie un enciclopedist, în capul căruia trebuie să fie cunoştinţe din toate ramurile ştiinţei omeneşti, însă luminat cu lumina evangheliei lui Hristos.

Adevăratele descoperiri dumnezeieşti în inima preotului trebuie să fie ilustrate, demonstrate, lămurite cu rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale ştiinţelor naturii şi geologice… Astfel ca preotul să poată da fiecărui întrebător răspuns hotărât, care ar putea lămuri orişice chestiune, şi în sistemul de gândire al întrebătorului n-ar rămâne nici o spărtură care să producă îndoială.

Aceste desluşiri, această adâncire a cugetării teologice poate fi câştigată şi se câştigă numai la cursurile Facultăţii de Teologie, unde profesorii plini de credinţă în adevărurile revelaţiunii dumnezeieşti vor fi şi buni cunoscători ai descoperirilor ştiinţifice, vor poseda armonia ideilor în concepţia lor filosofică a lumii acesteia.

După legea de organizare autonomă a bisericii, se vor putea hirotoni preoţi numai licenţiaţi în teologie de la facultăţi; absolvenţii seminarelor teologice se admit a fi hirotoniţi preoţi numai vremelnic şi în lipsa candidaţilor calificaţi.

Până acuma în Ţară existau două facultăţi – la Bucureşti şi la Cernăuţi. Ele n-ar fi putut da în fiecare an atâţia absolvenţi licenţiaţi, câţi se cere pentru satisfacerea nevoilor parohiilor, precum nu pot satisface mulţimea celor ce doresc a urma studiile înalte teologice.

Deschiderea unei a treia facultăţi era deci o nevoie imperioasă a bisericii noastre române ortodoxă, şi această nevoie, aceasta lipsă astăzi se satisface.

Necesitatea instituţiei superioare de învăţământ teologic în Basarabia anume a fost recunoscută de însuşi Majestatea Sa gloriosul nostru Rege Ferdinand I, care şi-a exprimat dorinţa sa fostului Ministru de Culte, dlui Octavian Goga, ca să se înfiinţeze în Chişinău această instituţie încă în anul 1923. Deschiderea Facultăţii de Teologie, sau a unui aşezământ asemănător după drepturi unei facultăţi, a fost şi este blagoslovită de Sfântul Sinod al Bisericii Române, care a comunicat aceasta Arhiepiscopiei Chişinăului cu adresa nr. 425 din 30 noembrie 1923.

Astăzi guvernul, prezidat de dl general Averescu, de baştină basarabean de la Ismail, prin dl ministru de Instrucţiune îndeplineşte dorinţa scumpului nostru Rege şi intervenţiile clerului şi poporului nostru, blagoslovite de Sf. Sinod, deschide Facultatea de Teologie, care va fi sâmburile roditor al altor facultăţi ale universităţii Româneşti din Chişinău.

Trăiască Regele, dezrobitorul nostru şi făuritorul României Mari.

---

Rev. Cugetul. 2006, Nr3 (31). 59 – 63 p.