Reformele iniţiate în învăţământ în anii ’90 ai secolului al XX-lea au condus la restructurarea esenţială a şcolii naţionale şi reorganizarea calitativă a procesului instructiv-educativ.
Învăţământul constituie prioritatea naţională şi urmăreşte realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii.
Idealul educaţional al şcolii româneşti din Republica Moldova constă în dezvoltarea liberă, integrală, în formarea personalităţii autonome şi creative.
În această perioadă, în marea lor majoritate, profesorii din municipiu sunt preocupaţi cu adevărat de sporirea nivelului de predare a disciplinelor, introducând noul realizările de ultimă oră ale pedagogiei contemporane .
Un şir de instituţii preuniversitare de stat activează conform planurilor individuale de învăţământ. Schimbările, care se fac în planificările propuse de Ministerul Învăţământului, ţin de opiniile elevilor şi posibilităţile instituţiilor.
Au activat după planuri individuale liceele „Mircea Eliade”, „Ion Creangă”, „Alexandr Puşkin”, liceul teatral, gimnaziul nr.5, şcolile evreieşti nr.15, 22, şcolile nr.20,56,6,69.
O atenţie sporită în această perioadă se acordă instruirii copiilor dotaţi. Au fost trasate obiectivele procesului de instruire matematică, a fost elaborată concepţia învăţământului matematic în Moldova.
În scop de instruire diferenţiată, conform capacităţilor, aptitudinilor şi intereselor elevilor, în instituţiile de învăţământ activează clase cu profil umanitar, clase şi grupe cu studierea aprofundată a limbilor moderne, clase de profil ştiinţe fizico-matematice, clase de profil ştiinţe naturii, muzical-corale şi estetice.
Direcţia Generală a învăţământului adoptă decizii întru perfecţionarea în continuare a reţelelor de instituţii didactico educative monolingve.
Analiza procentului de transformare a şcolilor bilingve în monolingve demonstrează că numărul instituţiilor de învăţământ mediu general cu instruire în limba română a crescut.
Comparativ cu anul 1989, an în care au activat 65 de instituţii de învăţământ preuniversitar, inclusiv:
Cu instruire în limba română – 12, ruse – 33, mixte – 19.
În anul 1991 – în municipiu activează 96 de instituţii, inclusiv:
Cu instruire în limba română – 41, ruse – 40, mixte -15.
Iar în anul 2002 în municipiu activează 155 de instituţii, respectiv:
Cu instruire în limba română – 90, ruse – 42, mixte – 23.
Concepţia dezvoltării învăţământului în Republica Moldova, Legea învăţământului şi Programul naţional de dezvoltare a învăţământului determină caracterul prioritar al politicii în domeniul educaţional, esenţa căruia constă în asigurarea elevilor (indiferent de sex, naţionalitate, apartenenţă de rasă şi religie, atitudine, concepţie, stare socială) cu dreptul la instruire gratuită, în corespundere cu standardele de stat:
Conform art.12 din Legea învăţământului, în municipiu, în scopul asigurării instruirii neîntrerupte, sistemul educaţional funcţionează după următoarea structură:
1. Învăţământul preşcolar;
2. Învăţământul primar;
3. Învăţământul secundar;

Învăţământul mediu general include în sine următoarele trepte:
– învăţământul gimnazial (cl. V-IX);
– învăţământul liceal (cl. X-XII);
– învăţământul mediu de cultură generală;

(În perioada de tranziţie, paralel cu liceele, funcţionează şi şcoala medie de cultură
generală (cl. X-XI).
Minimumul obligatoriu al conţinutului procesului de instruire include în sine
următoarele elemente:
– pregătirea obligatorie către şcoală a copiilor de la vârsta de 5 ani;
– organizarea şi asigurarea ciclului de 4 ani de instruire primară, ce poate funcţiona independent, cât şi în componenţa instituţiilor de învăţământ cu regim secundar general;
– antrenarea elevilor în cadrul învăţământului gimnazial.

La etapa instruirii gimnaziale sunt repartizate ore de studiere aprofundată a unor discipline obligatorii şi discipline la alegerea elevilor, inclusiv de orientare profesională.
Instruirea în municipiul Chişinău este asigurată în limbile română, rusă, precum şi în limbile minorităţilor naţionale.
În ultimii ani a fost introdusă studierea obligatorie a unei limbi străine, începând cu clasa a doua (în instituţiile cu profil de studiere a limbilor străine).
Dacă în sistemul gimnazial de instruire este propusă studierea obligatorie a unei limbi străine, apoi în cel liceal se prevede studierea a două limbi străine. Limba rusă e atribuită obiectelor de studiere obligatorie, prevăzute de planul de învăţământ.
În condiţiile trecerii la economia de piaţă, când modelul asigurării unui învăţământ unitar ţine deja de trecut, o importanţă primordială la realizarea obiectivelor-cheie ale reformei învăţământului le revine Direcţiilor educaţie, tineret şi sport din sector, iar în municipiu – Departamentului educaţie, ştiinţă, tineret şi sport (până în anul 1999 Direcţia Generală a învăţământului).
În această perioadă au fost întreprinse mai multe acţiuni menite să consolideze baza tehnico-materială a instituţiilor de învăţământ din subordine, să amelioreze gestiunea bunurilor materiale şi a mijloacelor financiare alocate învăţământului.
Au fost date în exploatare:
– în anul 1989 – Şcolile nr.61, 60, 72, şcoala primară nr.83, şcoala medie nr.82 (actualmente „Petru Zadnipru”, sector nr. 1 Ciocana).
– în anul 1990 – actualmente liceele „Nicolae Iorga”, „Mihai Grecu”, „Petru Movilă”;
– în anul 1991 – gimnaziul nr.6, actualmente liceul „Liviu Deleanu”;
– în anul 1992 – gimnaziul nr.10, actualmente liceul „Mihai Viteazul”;
– în anii 1995-96, liceele moldo-turc şi teatral, blocul alimentar al şcolii primare a liceului „Dante Alighieri”, noul edificiu al şcolii evreieşti nr. 15.
– în anii 1998-99 a fost dat în exploatare blocul claselor primare al şcolii nr.87, cu o capacitate de 480 de locuri.
În pofida tuturor greutăţilor, în anul 2000 a fost dată în exploatare clădirea şcolii nr.4 (str.Ceucari, 7, sectorul Râşcani).
În scop de implementare a noilor tehnologii informaţionale şi didactice în procesul de instruire, în anii 1997-98, instituţiile de învăţământ au fost dotate cu computere de ultimă generaţie (89 de clase, circa 1000 locuri de studii). Una din realizările sistemului de învăţământ din municipiu este, în primul rând, optimizarea şi dezvoltarea reţelei instituţiilor de învăţământ existente, conform prevederilor Programului de dezvoltare a învăţământului municipal pentru anii 1996-2000,2001-2005.
13 instituţii preşcolare au fost reorganizate în instituţii de învăţământ „şcoală- grădiniţă”. Aceste schimbări sunt impuse de micşorarea contingentului de copii, pe de o parte, în instituţiile preşcolare, iar pe de altă parte, de suprasolicitarea şcolilor care până în prezent activează în 2 schimburi.
Cele 13 şcoli-grădiniţe, care au fost reorganizate în anul şcolar 1999-2001, au
creat condiţii optime pentru desfăşurarea procesului educaţional într-un schimb, au
contribuit la o reducere considerabilă a numărului de copii, care îşi făceau studiile în schimbul II.
Optimizarea în continuare a reţelei instituţiilor de învăţământ şi deschiderea de
noi structuri este necesară pentru crearea şcolilor-grădiniţe, şcolilor-internat, şcolilor de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi, care ar soluţiona problema funcţionării schimbului II într-un şir de instituţii din municipiu.
După limba de instruire şcolile pot fi grupate cum urmează (diagrama):
Dacă în anii 1995-96, în municipiu au activat 129 de instituţii preuniversitare cu un contingent de 113174 de elevi, apoi în anul de studii 2001-2002 funcţionează 155 instituţii preuniversitare cu un contigent de 118860 de elevi, iclusiv şcoli primare – 16, şcoli-grădiniţe – 13, gimnazii – 15, şcoli medii – 62, licee – 35, şcoli pentru copii cu diferite tipuri de imunităţi – 7, şcoli serale – 3.
La doleanţele părinţilor, în scop de satisfacere a cerinţelor minorităţilor naţionale, la capitolul limbă, cultură, istorie, limba ivrit se studiază în şcolile nr.15 şi 22, în şcoala nr.92 – limba bulgară; în liceele „Mihailo Koţiubinski”, „Petru Movilă”, în şcolile nr.18,26 şi 95 – limba ucraineană; în liceul „Nicolai Gogol”- limba poloneză şi limba germană, în şcoala nr.33 – limbile găgăuză şi azeră.
Paralel cu instituţiile de învăţământ preuniversitar cu programe de stat, în municipiu funcţionează şi unităţi şcolare cu programe de alternativă, cum sunt:
– Programul „Pas cu pas”, educaţie centrată pe copil, prin aplicarea inovatoare a metodologiei bazate pe cele mai avansate practici educaţionale;
– Academia copiilor (şcoala viitorului) activează în baza programei pedagogului american Donaid Hovard;
– Şcoala Waldorf, principiul esenţial al pedagogiei „Waldorf libertatea de creaţie a pedagogului în clasă (grupă la grădiniţă) şi libertatea colectivului profesoral de a-şi soluţiona autonom problemele organizării procesului pedagogic;
– Liceul experimental de creativitate şi inventică „Prometeu”, suportul teoretic al activităţii lui îl constituie „Concepţia dezvoltării personalităţii elevului în condiţiile învăţământului de alternativă”, elaborată de directorul instituţiei dl A.Silvestru, doctor în psihologie;
– Programul de educaţie timpurie individualizată (P.E.T.I.), principiile de bază ale acestui proiect sunt: tratarea fiecărui copil ca pe o personalitate distinctă, cu problemele sale specifice, centrarea activităţii pe cerinţele individuale ale fiecărui copil.
Aceste programe acordă copiilor posibilitatea de a face o alegere liberă. Elevii demonstrează cunoştinţe ample, sunt necomplexaţi, au un interes faţă de carte, sunt degajaţi şi dispuşi să creeze.
Începând cu anul 1999, Departamentul educaţie, ştiinţă, tineret şi sport este membru al Clubului European al pedagogilor din oraşele-capitale.
Astfel, în cadrul şedinţei Clubului, care a avut loc în aprilie 2001, a fost semnat un acord de colaborare între Comitetul învăţământului din oraşul Moscova şi Departamentul educaţie, ştiinţă, tineret şi sport al municipiului Chişinău.
În rezultatul încheierii acestui acord, la Moscova, începând cu 01.09.2001, în şcoala nr. 164 din districtul Nord-Est, au început să funcţioneze clase cu component etnocultural pentru copiii moldoveni.
Astfel de acorduri au fost semnate şi cu Comitetele de învăţământ din oraşele Kiev şi Sofia.

Învăţământul liceal

Una din primele consecinţe ale schimbărilor intervenite în sistemul educaţional din republică în această perioadă a fost apariţia liceelor ca element aparte în structura instituţiilor preuniversitare.
Apariţia primelor licee la începutul anilor ’90 a reluat istoria învăţământului liceal din Basarabia interbelică prin înfiinţarea liceului „Regina Măria”, în temeiul decretului regelui Ferdinand.
Primele licee organizate în municipiul Chişinău au fost „Gaudeamus”, „Vasile Alecsandri” şi „Prometeu”.
Instruirea liceală finisează cu susţinerea examenelor de bacalaureat.
În anii de studii 1996-97 au fost 192 de candidaţi la susţinerea examenului de BAC, în anii 1997-98 – 1178 de candidaţi, în 1998-99 – 1962 de candidaţi; în anii 1999-2000 – 1441 de candidaţi şi respectiv în anii 2000-2001 – 3504 de candidaţi, 2001-2002 – 2182 de candidaţi.
A crescut respectiv şi numărul liceelor. În anul de studii 1997-98 funcţionau 16 licee, în 1998-99 – 21, în 1999 – 30 licee şi clase liceale în şcolile de cultură generală.
În anul de studii 2000-2001, în municipiu au activat 34 de licee, 2001-2002 -35 de licee şi clase liceale în şcolile de cultură generală. Paralel cu liceele municipale, în Chişinău mai funcţionează şi o serie de licee de importanţă republicană, precum şi o largă reţea de licee private.
În ultimii ani s-a schimbat şi structura liceului de clase cu 6-8 profiluri, în anii 1990-1997, planurile de învăţământ pentru anul şcolar 2001-2002 propun doar 4 profiluri: real, umanist, cu program integral de artă şi muzică şi cu program de educaţie fizică şi sport.
Admiterea în liceele clasice „Gaudeamus” şi „Vasile Alecsandri” se desfăşoară începând cu clasa a IX-a, în celelalte începând cu clasa a X-a. În mai mult de 20 de licee sunt elaborate programe speciale care prevăd studierea aprofundată a limbilor străine. De exemplu, liceele „Aleksandr Puşkin”, „Mircea Eliade”, „Alecu Russo”, „Mihailo Koţiubinski”, „Ion Creangă” au programe individuale cu referinţă la studierea aprofundată a limbii engleze; liceele „Gheorghe Asachi”,„Mihai Eminescu”- cu studierea aprofundată a limbii franceze, liceul „Dante Alighieri”- cu studierea aprofundată a limbii italiene, liceul „Mihailo Koţiubinscki” – cu studierea aprofundată a limbii germane, liceul „Miguel de Cervantes” – cu studierea aprofundată a limbii spaniole, liceele „Dimitrie Cantemir”, „Konstantin Sibirski”, „Antioh Cantemir” -cu studierea aprofundată a disciplinelor din aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe”. In anul 1995, a fost deschis liceul teatral, unicul de acest fel în republică. Admiterea în liceele municipale se efectuează conform Regulamentului în baza examenelor la care pot participa absolvenţii gimnaziilor.
Începând cu anul de studii 1998-99, la istorie, şi din 1999-2000, la toate disciplinele, a demarat implementarea curriculumului de liceu. Clasele absolvente din anul de studii 2001-2002 vor fi primele care au studiat disciplinele de studii în baza curriculumului.
Procesul de implementare curriculară impune schimbare radicală în procesul de predare-învăţare, reorientarea procesului educaţional spre formarea de abilităţi de muncă intelectuală.
Monitorizarea şi evaluările preventive procesului de implementare au demonstrat o dinamică în creştere a potenţialului ştiinţifico-practic al liceenilor. În calitate de argumente importante pentru rezultate pozitive a studiilor liceale sunt: performanţele elevilor în cadrul concursurilor municipale, republicane şi internaţionale la disciplinele de studiu; participarea activă şi eficientă la conferinţa municipală „Muncă, Talent, Cutezanţă”; activitatea liceelor în proiectele organizaţiilor neguvernamentale.
Înscrierea la facultăţile instituţiilor superioare de învăţământ constituie 98%.

Învăţământul gimnazial

Ciclul gimnazial al învăţământului din municipiul Chişinău a traversat o perioadă de mare intensitate. A fost o perioadă de căutări, discuţii, elaborări. Au fost întreprinşi primii paşi în pregătirea pentru implementarea noilor conţinuturi. În acest scop cadrele didactice din municipiu au susţinut un stagiu de formare vizând metodologia implementării curriculumului.
A fost pus accent pe folosirea pe scară largă a metodelor activ-participative, pe tehnici de învăţare eficientă, pe folosirea unui stil didactic integral, pe creşterea efortului de învăţare a elevilor şi pe formarea capacităţii de autoevaluare.
În prezent în învăţământul gimnazial din municipiu este o reţea numeroasă de clase cu studierea aprofundată a limbilor moderne, atât în liceele de profil „Gheorghe Asachi”, „Mircea Eliade”, „Ion Creangă”, „Alecu Russo”, „Spiru Haret”, „Natalia Dadiani”, „Mihail Kogălniceanu”, „Miguel de Cervantes”, unde se studiază respectiv limbile franceză, engleză, italiană, germană şi spaniolă, cât şi în şcolile de cultură generală. Au fost create posibilităţi pentru studierea aprofundată a limbilor minorităţilor conlocuitoare. Aşadar, în liceul „Petru Movilă”, „Mihailo Koţiubinski”, şcolile nr.8,18,26 se studiază aprofundat limba ucraineană. În şcolile nr. 15 şi 22 – ivrita, în liceul „Nicolai Gogol” – poloneza, germana, în şcoala nr.92 – bulgara, în şcoala nr.33 – se studiază limbile găgăuză şi azeră, iar în şcoala nr. 13 – limba armeană în cadrul şcolii duminicale.
Studierea aprofundată a obiectelor din ciclul estetic s-a divizat în câteva profiluri: teatral, coregrafic, muzical-coral, artistico-plastic. Profilul teatral îl urmează toţi elevii din liceul respectiv, elevii dintr-un şir de clase din liceul „Natalia Dadiani”, şcoala nr.28, gimnaziul „Ion Luca Caragiale”, cel coregrafic – elevii din liceul „Onisifor Ghibu”, „Mihai Grecu”, şcoala nr.87, clasele muzical-corale funcţionează în liceul „Ion Creangă”, „Nicolae Iorga”, „Nicolai Gogol”, „Iulia Hasdeu”, şc.nr.12, 36, 51, 85; au fost deschise clase cu profil tehnologic în şcolile nr.5, 46, 52, liceul „Petru Movilă”, „Miguel de Cervantes”, „Natalia Dadiani”.
Sistemul de învăţământ gimnazial din municipiu cuprinde şi o reţea de şcoli speciale pentru copiii şi elevii cu deficienţe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective şi de comportament sau cu deficienţe asociate în vederea instruirii şi educării lor, în funcţie de tipul şi gradul de handicap, stabilite de comisia de expertiză specială. Învăţământul special se desfăşoară pe bază de documente şcolare şi strategii didactice adecvate tipului de handicap, asigurându-se atât pregătirea intelectuală, cât şi pregătirea practică în vederea integrării copiilor în viaţa socială.
Datele prezentate evidenţiază faptul că învăţământul gimnazial din municipiu este în concordanţă cu prevederile Legii învăţământului, cu cerinţele şi exigenţele societăţii, cu exigenţele progresului ştiinţific şi cultural-naţional, restructurându-se în toate comportamentele sale corespunzător exigenţelor dezvoltării societăţii.
O problemă dificilă nu numai în municipiul Chişinău, dar în general în ţară, este încadrarea absolvenţilor ciclului gimnazial în câmpul muncii.
Anual, circa 10 mii de elevi sunt absolvenţi ai ciclului gimnazial. Cu diferite forme de învăţământ mediu general sunt cuprinşi doar 90% din numărul total al absolvenţilor ciclului gimnazial, iar restul îşi continuă studiile în învăţământul profesional sau sunt încadraţi în câmpul muncii.

Învăţământul primar

Şcoala primară constituie veriga principală în sistemul educaţional.
În municipiul Chişinău funcţionează 143 de instituţii de învăţământ preuniversitar, cu un număr de 45252 de elevi de vârstă şcolară mică.
Reforma şcolară la ciclul primar se desfăşoară cu începere din 1989-93, odată cu introducerea experimentării conţinuturilor noi în câteva şcoli din republică. Implementarea lor în masă a început în anul 1996. Atât conţinuturile, cât şi elaborarea planurilor noi de învăţământ, a curriculumului şcolar pentru învăţământul primar, au mobilizat învăţătorii claselor primare la aplicarea tehnologiilor avansate, formelor şi metodelor noi de predare/învăţare/evaluare.
În anul de studii 1999-2000, pentru prima dată în republică, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei a aplicat o nouă formă de evaluare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor elevilor – testarea naţională la sfârşitul clasei a IV-a. Aproximativ 90% din numărul total de elevi care au efectuat lucrarea au obţinut note de „7″ -“10”, atât la limba maternă, cât şi la matematică. Acest rezultat demonstrează nivelul bun de pregătire a elevilor de vârstă şcolară mică.

Educaţia preşcolară

Educaţia şi instruirea copiilor de vârstă preşcolară în municipiul Chişinău se efectuează în instituţii preşcolare de diferite tipuri.
În ultimii 5 ani se simte o micşorare a natalităţii. În anii 1995-96, în municipiu au funcţionat 186 de instituţii preşcolare cu un contingent de 33963 de copii, în anii 1999-2000 numărul lor s-a micşorat până la 167 de instituţii, înregistrând un contingent de 27371 de copii, inclusiv în grupele pregătitoare 13153 de copii sau 85% din numărul total al copiilor cu o vârstă de 5-7 ani.
În prezent în municipiu activează 151 de instituţii preşcolare cu un contingent de circa 25 de mii de copii.
În instituţiile preşcolare din municipiu au fost create condiţii de studiere a limbilor minorităţilor naţionale conlocuitoare:
• grădiniţa nr.25, 68 – limba de instruire ivrit;
• grădiniţa nr. 129 – grupe cu instruire în limbile poloneză şi ucraineană;
• grădiniţa nr. 12 – cu limba de instruire ucraineană;
• 6 grădiniţe (nr.26 şi 179,59 şi 135,74 şi 76) au primit statut sanatorial, respectiv: pentru copiii care se îmbolnăvesc deseori, pentru copiii cu patologia văzului, pentru copiii cu patologia sistemului nervos.

În 13 grădiniţe de tip general funcţionează 19 grupe speciale cu câte 1-2 grupe pentru copiii care se îmbolnăvesc deseori, grupe logopedice, grupe pentru copiii afectaţi de hepatită virală.
În ultimii 5 ani, cadrele didactice din instituţiile preşcolare examinează metodele alternative de educaţie. Astfel, instituţiile preşcolare nr.108,196,188,199,216 activează în cadrul programului educativ „Pas cu pas”, grădiniţele nr.183, 226, 81 – conform Programului „PETI”.
La etapa actuală în Moldova se formează noul sistem de instruire, orientat spre includerea lui în spaţiul de învăţământ mondial. Acest proces este însoţit de schimbări fundamentale atât în domeniul teoriei pedagogice, cât şi al practicii instructiv-educative. Au loc schimbări în orientarea învăţământului referitoare la conţinuturi, metode, relaţii, comportări, ceea ce va conduce la schimbarea mentalităţii pedagogice.
Această transformare în învăţământ constituie o parte componentă a reformei social-economice realizată în republică cu scopul trecerii de la un sistem totalitar la un sistem democratic, de la o economie centralizată la una de piaţă, de la ideologii dogmatice la valori spirituale şi naţionale.
Începând cu anul 1996, în republică a fost elaborat programul de stat cu privire la reforma învăţământului obligatoriu, finanţat de Guvernul Republicii Moldova şi de Banca Mondială de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Au fost formate structuri corespunzătoare pentru realizarea acestui program: Consiliul naţional pentru curriculum; comisia pentru evaluare şi coordonare, grupurile de lucru.
În conformitate cu acest program, din anii 1996-97 a început implementarea curriculumului naţional în sistemul de educaţie şi instruire primară; elaborarea noii generaţii de manuale şi materiale didactice.
Conceptul de „curriculum” a apărut în Moldova din 1992. Până atunci toate discuţiile se refereau doar la programele elaborate în baza conţinutului disciplinelor şcolare.
În decursul câtorva ani era confundată noţiunea de curriculum şi conţinut; curriculum şi programă. În fond, abia peste 4-5 ani au intervenit schimbări esenţiale în înţelegerea acestui concept şi aplicarea lui în procesul educaţional. În acest sens, curriculumul poate fi conceput ca un standard european.
Prin curriculum este subânţeles ansamblul de strategii care sunt oferite elevilor cu scopul dezvoltării maximale a intereselor şi aptitudinilor.
La moment, curriculumul a obţinut un caracter naţional şi asigură realizarea principalelor probleme ale educaţiei şcolare: dezvoltarea liberă şi armonioasă; formarea eului creativ şi pregătirea lui pentru inserţia socială.
Utilizarea noilor tehnologii didactice îi permite profesorului o libertate în selectarea formelor şi tehnicilor de lucru.
În municipiu sunt bine cunoscute adresele înaintaşilor, unde este acumulată experienţa avansată în conformitate cu curriculumul republican în clasele I-IV; din anii 2000-2001 şi în clasele a V-a: liceele „Mircea Eliade”, „Gheorghe Asachi”, „Ion Creangă”, „Petru Movilă”, „Aleksandr Puşkin”, „N.M.Spătaru”, „Nicolai Gogol”, „Dimitrie Cantemir”, „Titu Maiorescu”, „Iulia Hasdeu”, „Nicolae Iorga”, Mihai Grecu”, „Onisifor Ghibu”, şcolile nr. 18,34,38,48.
Elevii acestor instituţii posedă un nivel înalt de reuşită şcolară, ei sunt participanţii şi premianţii diferitor olimpiade.
Cu scopul de a acorda ajutor la implementarea curriculumului, se desfăşoară seminare de iniţiere şi formare a profesorilor din municipiu.
Tematica acestor seminare, la fel, este strâns legată de problemele care trebuie soluţionate pe parcursul acestei implementări: „Tehnologii pedagogice pentru dezvoltarea gândirii elevilor”, „Noile tehnologii de instruire”, „Despre rolul profesorului în dezvoltarea capacităţilor creative ale elevilor”, „Despre evidenţa psihică a elevilor şi instruirea modernă”, „Forme şi metode de lucru individuale la lecţie”, „Problemele cooperării pedagogice ca parte componentă a activităţii colectivului în formarea intereselor faţă de învăţătură”.
Procesul educaţional în instituţiile preuniversitare şi preşcolare ale municipiului este realizat respectiv de 8302 profesori şi învăţători şi 2522 de educatori preşcolari.
Peste 50 la sută sunt deţinători ai gradelor didactice.
În ultimul deceniu al sec. XX în municipiul Chişinău se face simţită problema asigurării cu cadre didactice.
Salariul neadecvat, lipsa condiţiilor de trai, plecarea la muncă şi la loc de trai permanent peste hotarele republicii sunt cauzele principale ale abandonării învăţământului de către cadrele didactice în municipiu.
Învăţământul municipiului Chişinău, cu actualele performanţe, are la bază experienţa de zeci de ani a şcolilor.

Odainic, Ioan Gh. Almanah enciclopedic: Vol. I.- Ch., 2009. – P. 132-140.