Cerchezii în Basarabia

În toate timpurile Basarabia a fost un pământ al făgăduinţei din care cauză aici şi-au slobozit rădăcinile neamuri diferite. Lucrând la un dicţionar al personalităţilor basarabene, am găsit o legătură interesantă, un acord deosebit al unei familii şi am considerat că am putea contura o relaţie mai rară, una dinastică în contribuţiile basarabene.

Era o tradiţie ca la curţile boiereşti, vechilii şi strajnicii să fie selectaţi din rândurile caucazienilor, fiindcă erau fioroşi, neîndurători şi cruzi, aproape fiare. Şi-aceasta servea drept protecţie în cazul unor posibile nemulţumiri. Dar din rândurile acelor oameni, mai bine-zis, din elita lor, s-au ridicat personalităţi care au lăsat o altă imagine în istoria noastră. Ei fiind tot caucazieni şi tot cerchezi.

Familia Cerchez dacă judecăm după nume este de provenienţă caucaziană. Cristofor Cerchez a avut o vilă somptuoasă în Chişinău, şi un conac la Cricova. Iar la Cimitirul Central din Chişinău, numele Cerchez poate fi descifrat de câteva morminte foarte frumoase.

Pe noi însă ne interesează Cristofor Cerchez şi fiica lui Ecaterina. De aceea i-am şi pus într-o relaţie apropiată, într-o formulă enciclopedică:

„Cerchez, Cristofor (22.IX. 1863, Bălţi - ?), fost director al Băncii oraşului Chişinău, fost proprietar-moşier la Cricova. Fost membru al Zemstvei şi conducător la spitalele Zemstvei Basarabiei din Kiev. Cristofor Cerchez a fost o figură din cele mai reprezentative ale Chişinăului.
Distincţii: Steaua României în grad de ofiţer, Coroana României în grad de ofiţer”.
Bibliografie: Figuri contemporane din Basarabia: Enciclopedie. - Chişinău, 1939

Tatăl a fost bancher, iar fiica a fost scriitoare şi nu pur şi simplu una din autoarele basarabene, dar scriitoare în câteva limbi europene.

Biografia ei în formula enciclopedică nu este prea mare, dar consistentă:

„Cerchez, Ecaterina (1894, Cricova, jud. Lăpuşna - 1948, Bucureşti, Iancu Nou)
S-a născut la Cricova, jud. Lăpuşna în familia proprietarului Hristofor Cerchez.Studiile secundare şi le-a făcut la Chişinău. Aflându-se aici, a început colaborarea la Gazeta Basarabiei, Viaţa Basarabiei, Pagini basarabene, Neamul românesc (Bucureşti) ş.a. Este autoarea câtorva cărţi tipărite în limba rusă. În 1928 piesa ei Accident a fost montată la Teatrul Naţional din Chişinău. A alcătuit Antologia poeziei contemporane româneşti în limba rusă, lucrare rămasă în manuscris. Opera ei a fost tipărită şi în alte limbi. Volumul Mărgăritarele lacrimilor a apărut în limbile cehă şi germană. Cartea primăverii a fost încredinţată unei edituri din Berlin. Membră activă a Societăţii Femeilor Basarabene şi a unor societăţi filantropice din Chişinău".

Mă gândesc că la Cricova, cu zecile de kilometri de beciuri, ar trebui să găsească un loc şi pentru un muzeu care ar ilustra nu numai istoria localităţii, dar şi personalităţile celebre care au crescut şi activat aici. Să nu se creadă că faima Cricovei o fac doar beciurile de acolo.

Cea mai mare faimă a unei localităţi a fost şi rămân oamenii, personalităţile de acolo.

---

COLESNIC, Iurie. Revista Natura. 2006, iunie. 9 p.