Până la 1991 s-a numit Patris Lumumba. Este o stradă paralelă cu strada Alba-Iulia, cuprinsă între str. Vasile Coroban şi str. Ion Pelivan. Poartă numele oraşului Suceava, fosta capitală a Ţării Moldovei.
Localitatea a fost atestată documentar în 1388. A fost construită pe temeliile cetăţii Şcheia, întemeiată în sec. XIV de Petru I Muşat. Cetatea Sucevei a fost ridicată la rangul de „cetate de scaun” de către Petru I Muşat şi întărită de Ştefan cel Mare. A rezistat asediilor armatelor sultanului Mahomed II (în 1476) şi ale lui Ioan Albert, regele Poloniei (în 1497). Din ordinul turcilor este dărâmată şi arsă în 1675 (restaurată în deceniile 7-8 ale sec. XX).
În Suceava se află Biserica Mirăuţi (1402; reclădită în sec. XVII şi reconstr. la sf. sec. XIX; loc de încoronare a voievozilor, ctitorie a lui Petru I Muşat; reclădită de Ştefan cel Mare), biserica Sf. Ilie (1488), biserica Sf. Gheorghe (1514-1522; restaurată în sec. XIX; ctitorie a lui Bogdan cel Chior, cu picturi interioare şi exterioare din vremea lui Petru Rareş), biserica Sf. Dumitru (1535; ctitorie a lui Petru Rareş), mănăstirea fortificată Zamca (1551-1612), mai multe case vechi, un muzeu istoric şi etnografic.
A fost capitala Ţării Moldovei şi reşedinţă domnească din timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391) până în 1566, când este mutată la Iaşi.
Actualmente, oraşul Suceava (România) este reşedinţă de judeţ, având un total de 116, 7 mii locuitori. Este un centru industrial (celuloză şi hârtie, construcţii de maşini-unelte, aparate de măsură şi control, industrie alimentară ş.a.); nod feroviar şi rutier; dispune de aeroport.
Pe stradă Suceava sunt amplasate case de locuit particulare şi blocuri locative.
Localitatea a fost atestată documentar în 1388. A fost construită pe temeliile cetăţii Şcheia, întemeiată în sec. XIV de Petru I Muşat. Cetatea Sucevei a fost ridicată la rangul de „cetate de scaun” de către Petru I Muşat şi întărită de Ştefan cel Mare. A rezistat asediilor armatelor sultanului Mahomed II (în 1476) şi ale lui Ioan Albert, regele Poloniei (în 1497). Din ordinul turcilor este dărâmată şi arsă în 1675 (restaurată în deceniile 7-8 ale sec. XX).
În Suceava se află Biserica Mirăuţi (1402; reclădită în sec. XVII şi reconstr. la sf. sec. XIX; loc de încoronare a voievozilor, ctitorie a lui Petru I Muşat; reclădită de Ştefan cel Mare), biserica Sf. Ilie (1488), biserica Sf. Gheorghe (1514-1522; restaurată în sec. XIX; ctitorie a lui Bogdan cel Chior, cu picturi interioare şi exterioare din vremea lui Petru Rareş), biserica Sf. Dumitru (1535; ctitorie a lui Petru Rareş), mănăstirea fortificată Zamca (1551-1612), mai multe case vechi, un muzeu istoric şi etnografic.
A fost capitala Ţării Moldovei şi reşedinţă domnească din timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391) până în 1566, când este mutată la Iaşi.
Actualmente, oraşul Suceava (România) este reşedinţă de judeţ, având un total de 116, 7 mii locuitori. Este un centru industrial (celuloză şi hârtie, construcţii de maşini-unelte, aparate de măsură şi control, industrie alimentară ş.a.); nod feroviar şi rutier; dispune de aeroport.
Pe stradă Suceava sunt amplasate case de locuit particulare şi blocuri locative.
Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.
Chișinău, orașul meu 