Gavriil Bănulescu-Bodoni (născut Grigorie, 1746 în Bistriţa – d. 30 martie 1821 în Chişinău, Republica Moldova) a fost Mitropolitul Ortodox al Moldovei, Poltavei, Kievului şi ulterior al Basarabiei.
GAVRIIL BĂNULESCU-BODONI a îndeplinit, de-a lungul rodnicei sale vieţi, înalte funcţii ecleziastice:
-Episcop de Bender (1789);
-Episcop al Moldovei şi Valahiei (1792);
-Arhimandrit al Lavrei Pecerska şi Mitropolit al Kievului şi Haliciului;
-membru al Sinodului din Sankt-Petersburg (1801);
-Mitropolit al Basarabiei (1812)
Strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. A luat fiinţă la începutul secolului XIX, pe un loc viran, la marginea vechiului târg. începea în partea de jos (Piaţa Bisericii Sf. Ilie, care nu s-a păstrat), încheindu-se cu viile şi livezile pitoreşti din dealul Văii Morilor (zis şi Dealul Târgului). Iniţial s-a numit „strada Seminarului”. în partea centrală strada este întretăiată de două parcuri: Grădina Publică Orăşenească (azi Grădina Publică „Ştefan cel Mare”) şi Scuarul. Pe teritoriul Grădinii era situată clădirea Cazinoului (cu ieşire în Str. Seminarului), iar vizavi – Pensionul Nobilimii. La sfârşitul sec. al XlX-lea aici se construiesc case de locuit cu unul sau două caturi, se pavează trotuarele şi partea carosabilă a străzii.
Actualmente, pe această stradă se află Liceul „Mircea Eliade”, „UniBanc”, Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Suprem al Magistraturii.
În secolul al XX-lea strada respectivă a avut mai multe denumiri: Gogolevskaia (1900-1917), Mitropolitul Gavriil (1918-1924), Mitropolitul G. Bănulescu-Bodoni (1924-1932), mareşal Constantin Prezan, Strada Universităţii (1932-1936), Mitropolitul G. Bănulescu-Bodoni (1936-1945), Gogol (1945-1990). La actuala denumire s-a revenit în 1990.
Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746, Bistriţa, jud. Cluj – 30. III. 1821, Chişinău, înmormântat în curtea mănăstirii Căpriana) a fost un eminent om de cultură şi pios slujitor al bisericii. Şi-a făcut studiile la Academia Teologică din Kiev şi la şcolile duhovniceşti din Grecia (Chios, Athos, Smirna).
A îndeplinit înalte funcţii ecleziastice: episcop de Bender (1789), episcop al Moldovei şi Valahiei (1792), arhimandrit al Lavrei Pecerska şi mitropolit al Kievului şi Haliciului (1799), membru al Sinodului din Sankt Petersburg (1801) etc.
S-a călugărit în 1779. în 1782 se stabileşte în Rusia, unde profesează greaca şi filozofia la Seminarul din Poltava, iar la 1788 este numit rector al Seminarului din Ekaterinoslav.
Din 1812 este mitropolit al Basarabiei; dă Eparhiei Basarabene aceeaşi structură şi organizare pe care a avut-o vechea biserică a Moldovei, subordonând noile mitropolii cu toate moşiile şi veniturile lor, precum şi cele 712 biserici basarabene, Mănăstirii Căpriana şi Schitului Condriţa.
În 1814 înfiinţează la Chişinău o tipografie pentru carte religioasă, contribuind nemijlocit la publicarea Liturghiei (1815), Ceaslovului (1817), Noului Testament (1817), Psaltirii (1818), Mineielor (1819), Bibliei (1819), Molitvenicului (1820) etc.
Din iniţiativa mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni, la Chişinău s-au deschis Şcoala Duhovnicească şi Seminarul Teologic, s-a construit Reşedinţa Mitropoliei şi a început zidirea Catedralei.

Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.