Nicola
e Costin (n. 7 aprilie 1936, satul Pecişte, raionul Rezina – d. 16 februarie 1995, Chişinău) a fost un politician moldovean, unul din fruntaşii mişcării de emancipare naţională din Basarabia.După absolvirea şcolii primare din satul natal, a urmat cursurile Şcolii Pedagogice din oraşul Orhei (1952-1956) şi ulterior Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova (1960-1965). Activitatea profesională şi-a început-o în calitate de învăţător la şcoala din comuna Pecişte (1958-1960). După absolvirea Facultăţii, lucrează în postul de conferenţiar universitar la Catedra de politologie a Institutului Pedagogic “Alecu Russo”din Bălţi (1965-1974). În paralel, urmează apoi cursuri de doctorat în specialitatea politologie, la Universitatea “M. V. Lomonosov” din Moscova (1970-1973). Lucrează apoi ca prof. dr. docent la Universitatea de Stat a Moldovei (USM) (1974-1990).
Prof. dr. docent Nicolae Costin este autorul a 35 de publicaţii ştiinţifice în domeniul sociologiei satului: “Ridicarea rolului factorului uman şi problemele dezvoltării sociale ale satului moldovenesc” (1987) ş.a.
Strada Nicolae Costin (fosta strada Calea Izvoarelor). Strada poartă numele lui Nicolae Costin (7.IV.1936, Pecişte, Rezina – 16.11.1995, Chişinău), fost primar al municipiului Chişinău, deputat al primului Parlament al Republicii Moldova, semnatar al Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova.
N. Costin a fost unul dintre liderii mişcării de renaştere şi eliberare naţională din anii 1989-1995 (preşedinte al comitetului executiv al Frontului Popular din Moldova, unul dintre organizatorii celor trei Mari Adunări Naţionale din anii 1989-1991).
În calitate de primar (preşedinte al Consiliului Municipal) al Chişinăului (1990— 1994), N. Costin a realizat mai multe schimbări progresiste: a stabilit relaţii de conlucrare cu’municipiile Bucureşti, Iaşi şi Alba-Iulia, a restabilit numele tradiţionale ale străzilor din oraş, a readus la locul său monumentul lui Ştefan cel Mare, a restabilit tradiţiile creştine la nivel de municipiu, a inaugurat sărbătoarea „Limba noastră”, festivalul „Crizantema de argint”, a contribuit la deschiderea Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, a liceelor „Mircea Eliade”, „Gh. Asachi”, „Dante Alighieri”, „Ion Creangă” etc.
Pe această stradă sunt amplasate Asociaţia medicală teritorială a sectorului Buiucani, case particulare şi blocuri locative.
Sursa: Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.
Chișinău, orașul meu 