Strada Toma Ciorbă (fosta Тома Чорбэ).
După absolvirea în anul 1893 a facultăţii de medicină de la Universitatea din Kiev, Toma Corbă se întoarce în oraşul său natal unde îşi începe activitatea de medic- sanitar. Meritul deosebit al lui T. Ciorbă constă în sforţările lui insistente, pe care depunia pentru a obţine deschiderea unui spital de boli infecţioase. Numai energia nesecată l-a ajutat pe vestitul medic să organizeze un astfel de spital şi să-l înzestreze conform cerinţilor timpului.Toma Ciorbă devine medic-şef al spitalului, medic-curant, bacteriolog prosector, econom, pedagog pentru tinerii lucrători medicali,tată bun pentru toţi bolnavii. Pe atunci doctorul Toma Ciorbă devine deja om renumit, cunoscut de toţi de la mic şi pînă la mare.În sfîrşit, a devenit o realitate visul lui despre aceea că „combaterea eficientă a epidemiilor va fi posibilă numai atunci cînd va fi unită acţiunea a două organizaţii diferite – curativă şi sanitară …”.
Strada Toma Ciorbă (fosta stradă Gospitalinaia), se află în sectorul Buiucani, fiind cuprinsă între străzile 31 August 1989 şi Columna. Pe această stradă era orientat cu o latură Spitalul Urban al Zemstvei Basarabene. Urbonimicul îl evocă pe cunoscuţii medic Toma Ciorbă (15.1.1864-30.XII.1936). S-a născut în oraşul Chişinău în familia unui căpitan în rezervă. După absolvirea gimnaziului din Chişinău se înscrie la Facultatea de Medicină a Universităţii din Kiev. O absolveşte cu succes în 1893 iar în acelaşi an îşi începe activitatea în calitate de medic sanitar al oraşului Chişinău. Prin insistenţa şi energia sa, doctorul Ciorbă a obţinut de la conducerea oraşului permisiunea de a inaugura Spitalul de Boli Infecţioase, al cărui medic-şef a fost din 1896 până îr 1932. În acelaşi timp el a lucrat ca medic consultant la secţia de psihiatrie a Spitalului de Zemstvă (astăzi Spitalul Clinic Republican), până la deschiderea spitalului din Costiujeni. Doctorul Toma Ciorbă a luat parte activă la construcţia spitalului, începânc de la proiectare (după un sistem de pavilioane) şi până la inaugurare. Toma Ciorba trăia foarte modest, de la cei săraci nu lua onorariu, iar uneori chiar le dădea bani pentru procurarea medicamentelor. Din această cauză, mai era numit „doctorul care nu ia bani”.
I s-a propus nu o dată să treacă la Petersburg, unde era bine cunoscut, a rămas însă fidel plaiului natal. Lui Toma Ciorbă îi aparţine ideea tratării cu ser a difteriei. Tot din iniţiativa lui Toma Ciorbă a fost introdusă vaccinarea obligatorie a populaţiei împotriva variolei. Toma Ciorbă a fost iniţiatorul pregătirii în Basarabia a primei societăţi a surorilor de caritate a Crucii Roşii. La 5 mai 1918 se împlineau 25 de ani de activitate a doctorului Ciorbă.
Profesorul A. Koţovski scria într-un articol: „Numele doctorului Ciorbă şi-a pierdui sensul propriu şi a devenit comun în sensul celor mai strălucite calităţi: dragoste faţă de bolnavi, abnegaţie şi jertfire de sine în muncă, tendinţă neobosită către înălţimile sentimentelor umane.”
Unul din ziarele de atunci scria la 4 ianuarie 1937: „Oraşul e învăluit de tristeţe, mii de oameni s-au adunat să-1 petreacă pe ultima cale pe acel care a făcut atât de mult pentru Chişinău.”
Pe strada Toma Ciorbă actualmente sunt amplasate Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă şi S.A. „Aroma”.
Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.
Chișinău, orașul meu 