Bunuri înstrăinate ale Mitropoliei Basarabiei (7)

Guvernul sovietic a confiscat abuziv toate proprietăţile Mitropoliei Basarabiei. Unele dintre bunurile imobile (clădiri) au fost distruse, iar altele s-au păstrat până astăzi. Mitropolia Basarabiei este singura Biserică din Republica Moldova căreia Guvernul a refuzat să-i restituie bunurile confiscate abuziv de regimul totalitar de ocupaţie.

27. Sediul Cârmuirii moşiilor mănăstirilor basarabene închinate Sfântului Munte Athos. Se află la colţul cartierului mărginit de străzile actuale Mihai Eminescu şi Mihai Viteazul, nr. 52-54. În anii interbelici aici a funcţionat Şcoala normală de fete. Nu se ştie în ce împrejurări a ajuns în proprietatea acesteia. Se prea poate ca clădirea să fi fost închiriată. Astăzi este sediul şcolii cu predare în limba rusă Mihail Koţiubinsky. Este o clădire cu parter şi etaj, construită în stil eclectic, cu elemente neobizantine. Autorul proiectului, realizat la sfârşitul secolului al XIX-lea, este arhitectul Uskat.
Registrul monumentelor descrie acest imobil astfel:
„Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.
A fost construit în 1898 pentru Cârmuirea moşiilor mănăstirilor închinate “Sfântului Munte Athos”, pe locul care aparţinea Cârmuirii mănăstirilor. A fost construit din piatră spartă cu căptuşirea din piatră tăiată de calcar. Preţul construcţiei a fost evaluat la suma de 120 000 ruble. Arhitectura este eclectică, cu reminiscenţe clasiciste. În 1940 era sediul Şcolii normale de fete.
Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, în două etaje pe un demisol înalt, cu faţadele aliniate la liniile roşii ale străzilor Vlaicu Pârcălab şi Veronica Micle. Planul este soluţionat laconic, cu repartizarea încăperilor de o parte a unui culoar central. Holul intrării este iluminat de o fereastră ovală, urcarea la cota parterului se efectuează prin trepte interioare. În trei rampe este deschisă vederii, amplasată în axa intrării în clădire.
Faţadele sunt simetrice, cu rezalite laterale, respectiv cu 12 axe faţada laterală (extinsă în perioada postbelică cu o porţiune nouă) şi 15 axe – faţada principală, ultima dotată şi cu un rezalit central. Axa centrală a faţadei principale este susţinută de intrare în clădire, care se află în rezalitul central, cu partea superioară rectilinie. Rezalitele laterale sunt în segment de cerc, şi ca şi rezalitul central, proiectate pe fundalul unor atice în trepte. Ferestrele sunt rectangulare, cu ancadramente, unite prin plita de pervaz comună, care separă între ele etajele printr-un registru neted. Ferestrele de la etajul superior din rezalitele faţadei principale sunt în segment de cerc, forme care armonizează cu acoperirea rezalitelor respective.
Paramentul este neted, colţurile rezalitelor sunt în bosaje diamant. Pereţii se termină în partea superioară printr-o cornişă şi o friză cu console.
În perioada postbelică arhitectura clădirii nu a fost modificată, doar alungită aripa de-a lungul străzii Fântânilor.”27 A. Casele clerului administrării moşiilor mănăstireşti închinate Sfântului Munte Athos. Registrul monumentelor de istorie şi cultură ale municipiului Chişinău descrie acest monument de arhitectură de însemnătate locală astfel:
„Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. Datarea este din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, construit cu influenţa stilului neoclasic. În 1903 a fost atestat drept curte mănăstirească.
Este un complex din două clădiri, care constă dintr-un corp de casă cu funcţii diverse (administrare, şcoală sau spital, literul A) şi casa egumenului (literul B), dependinţe şi o vastă grădină.
Literul A. Este o clădire ridicat într-un etaj, pe un plan unghiular, aliniat cu latura lungă la linia roşie a străzii Octavian Goga. Planimetric este compus din două părţi, cu funcţii diferite. Porţiunea aliniată străzii Octavian Goga are un coridor central cu încăperi mari, dispuse de o parte şi alta. La capetele clădirii se află două coridoare transversale, care comunică cu strada. Corpul orientat spre curte, are un plan specific locuinţelor, ridicată pe un beci. Intrarea este amplasată în axa de simetrie, de unde se accede în camerele laterale, câte două în fiecare parte. Ambele secţii ale planului comunică între ele.
Faţada are o compoziţie simetrică cu un rezalit central, încununat de un fronton triunghiular. Nouă axe, şapte goluri de ferestre, dintre care trei se află în rezalitul central, şi două de la uşile de intrare, azi una astupată, evidenţiate prin câte un atic. Colţurile clădirii sunt evidenţiate prin lesene cu bosaje orizontale.
Literul B. Casa de locuit cu cancelaria administraţiei este ridicată într-un etaj, pe un plan rectangular, cu o retragere de la linia roşie a străzii Octavian Goga. Planimetria este bazată pe legătura prin coridor a încăperilor, amplasate de ambele părţi. O parte a odăilor sunt mai mari, dispuse în anfiladă circulară, cu o grupare funcţională în jurul unor dependinţe, concentrate lângă intrarea din partea curţii. Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu cinci axe, patru goluri de ferestre şi unul de uşă, amplasat în rezalitul central, încununat cu un fronton triunghiular. Compoziţia aminteşte de arhitectura casei populare cu cerdac în faţă. Ferestrele sunt de dimensiuni mari, conturate cu ancadramente din muluri clasice, dotate cu plite de pervaz.”

28. Casa sau Curtea urbană a mănăstirii Căpriana. Clădire situată în fosta stradă Mihai Viteazul nr. 43, astăzi strada Mihai Eminescu nr. 49. Clădirea a fost demolată. Pe acest loc a fost construită Tipografia Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească.

29. Reşedinţa arhiepiscopului Dionisie. Imobil amplasat în fosta strada Sfatul Ţării nr. 59, astăzi strada Mateevici, număr vechi 47, înregistrat ca monument cu numărul 772. În axa străzii actuale Puşkin.

30. Proprietate a Episcopiei Hotinului la Chişinău sau Casă de raport. Situată în strada Şciusev nr. 79 din Chişinău. Registrul monumentelor ne descrie astfel această construcţie: „Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe.
A fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea după un proiect-model. Aparţinea lui Baidan, care în 1880 a vândut-o casei bisericii satului Gvozdăuţi, judeţul Soroca. În 1940 proprietară era Casa episcopală din Bălţi. Ea era alcătuită dintr-o casă într-un etaj, în care se aflau 7 odăi, şi două bucătării, două atenanse şi o livadă, aflată în fundul curţii.”

---

Vlad Cubreacov
Flux Ediţia de Vineri. – 2010. – 26 mart. – (Nr.201012)