Bunuri înstrăinate ale Mitropoliei Basarabiei (6)
Guvernul sovietic a confiscat abuziv toate proprietăţile Mitropoliei Basarabiei. Unele dintre bunurile imobile (clădiri) au fost distruse, iar altele s-au păstrat până astăzi. Mitropolia Basarabiei este singura Biserică din Republica Moldova căreia Guvernul a refuzat să-i restituie bunurile confiscate abuziv de regimul totalitar de ocupaţie.
23. Fosta casă Hitov (Fitov), proprietate a Casei Eparhiale şi a Catedralei. Amplasată în fostul bulevard Regele Carol al II-lea, număr nou 79, număr vechi 67, cu poarta din strada Mihai Viteazul, numărul 56, fost 50. Adresa actuală este bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 77. Clădirea este aliniată de-a lungul bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt, ocupând toată lungimea cartierului. Era o clădire alcătuită dintr-un parter şi etaj, construită în 1905 după un proiect al arhitectului eparhial Serocinski. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost distrusă, fiind reconstruită ulterior cu schimbarea soluţiei arhitecturale.
Registrul monumentelor de istorie şi cultură ale municipiului Chişinău ne oferă următoarea descriere a acestui monument de arhitectură de însemnătate locală:
„Ştefan cel Mare, 77. Clădirea catedralei cu magazine. Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Primăriei.
Primele informaţii documentare sunt din 1842, când aparţinea moştenitorilor consilierului de colegiu Dicesculov (Dicescu – nota noastră). În 1853 lotul de pământ cu o suprafaţă de 1360 stânjeni pătraţi a fost achiziţionat de Catedrala oraşului. În 1903, după demolarea casei vechi de la colţul cartierului, mărginit lateral de strada M. Eminescu, a fost construită o casă în două etaje, arhitect M. Seroţinsky. La parter se aflau magazine, la etaj – casa catedralei, sub toată clădirea – un subsol. În timpul celui de al doilea război mondial, casa a fost parţial deteriorată, reconstruită în anii 50 ai secolului ai XX-lea, cu pierderea unor elemente arhitecturale.
Clădirea, ridicată în două etaje, ocupă întreaga lăţime a cartierului mărginit lateral de străzile Alecsandri şi Eminescu, construită cu faţadele pe liniile roşii ale străzilor. Structura interioară este cu un culoar central, lateral căruia se aflau cândva birouri şi camere de hotel. Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu evidenţierea părţii centrale prin concentrarea elementelor de arhitectură – un rezalit central cu un balcon, flancat de coloane ale ordinului corintic îngemănate la etaj, şi de rezalite laterale cu balcoane, mărginite de pilaştri ale aceluiaşi ordin. Partea centrală este dominată de un parapet din baluştri de piatră. În această parte a clădirii se aflau încăperi de audienţă, fiind iluminate prin două registre de goluri, primul, ferestre obişnuite, rectangulare, al doilea – octogonale. Părţile laterale sunt lipsite de parapet, cu rezalite a căror compoziţie repetă rezalitele părţii centrale, cu ferestre largi la parter, unde se aflau unităţi comerciale, intrarea în care era organizată prin colţurile teşite ale clădirii. În partea stângă se afla magazinul lui Fitov (Hitov), în partea dreaptă – o cafenea.
Paramentul faţadei principale este în zidărie aparentă, parterul din bosaje din piatră, cu detaliile cioplite, etajul – tencuit neted.”
Mitropolia Basarabiei le-a cerut guvernelor Tarlev şi Greceanâi restituirea acestui imobil. Deocamdată, o cerere similară nu i-a fost adresată şi guvernului Filat.
24. Casa Episcopiei Hotinului la Chişinău. Amplasată în strada General Berthelot nr. 65, astăzi strada Alexandru Şciusev nr. 89. Era a cincea clădire de la colţul cu actuala stradă Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Pare să fie demolată.
25. Imobil al Frăţiei Alexandru Nevski. Situat în strada Alexandru cel Bun, astăzi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, număr vechi 58, înainte de 1940 nr. 56. În timpul ocupaţiei sovietice a fost demolat împreună cu întreg cartierul.
26. Şcoala Eparhială de Fete. Amplasată pe şoseaua Munceşti, sus pe o colină, vizavi de gara feroviară. Reprezenta un mobil mare de piatră, cu parter şi etaj. Întrunea săli de clasă şi internat, capelă, ateliere. Şcoala a fost distrusă, iar pe locul ei a apărut o uzină. În perioada interbelică Şcoala Eparhială de Fete a avut-o ca director pe Elena Alistar (1873, Vaisal, judeţul Ismail, Basarabia – 1955, Pucioasa, România), singura femeie membră a Sfatului Ţării, care a votat, la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România.
Vlad Cubreacov
Flux Ediţia de Vineri. – 2010. – 19 mart. – (Nr.201011)
Chișinău, orașul meu 