Bunuri înstrăinate ale Mitropoliei Basarabiei (3)
Guvernul sovietic a confiscat abuziv toate proprietăţile Mitropoliei Basarabiei. Unele dintre bunurile imobile (clădiri) au fost distruse, iar altele s-au păstrat până astăzi. Mitropolia Basarabiei este singura Biserică din Republica Moldova căreia Guvernul a refuzat să-i restituie bunurile confiscate abuziv de regimul totalitar de ocupaţie.
9. Facultatea de Teologie, blocul vechi, strada Alexandru cel Bun, azi bd. Ştefan cel Mare, nr. vechi 75, după 1940, nr. 101. Era o clădire cu parter şi etaj, cu planul rectangular, aliniat străzii principale a oraşului, actualul bulevard Ştefan cel Mare, mărginit de străzile actuale Puşkin şi Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Pe locul acestor clădiri a fost construită actuala Casă a Guvernului (fostul sediu al Sovietului de Miniştri al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti), supravieţuind de la distrugere doar Facultatea de Teologie, blocul nou.
10. Facultatea de Teologie, blocul nou, fosta stradă Kiev (colţ cu străzile Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni şi Alexandru cel Bun), actuala stradă 31 August 1989, nr. 78. Făcea parte din componenţa Casei Eparhiale, cu poarta de pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, nr. 11. Imobil mare din piatră şi cărămidă, cu parter, demisol şi etaj. Are planul în formă de teu, specific edificiilor de învăţământ din a II-a jumătate a secolului al XIX-lea. A fost construit între anii 1898 şi 1902 după proiectul arhitectului V. M. Elkaşev, cu asistenţa tehnică a arhitectului eparhial M. Sorocinski, antreprenori fiind Liechtman şi Breitman. Devizul a constituit 286.900 ruble. Iniţial, aici a funcţionat Seminarul Teologic din Chişinău, iar din 1926 – Facultatea de Teologie. În prezent aici se află Facultatea de Energetică a Universităţii Tehnice de Stat a Republicii Moldova, Centrul bibliotecarilor din Republica Moldova şi Secţia de Artă Plastică şi Cartografie a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova.
În anul 1903, clădirile vechiului Seminar au fost completate cu un nou edificiu mai mare, în colţul fostelor străzi “Regele Ferdinand I” şi “Universităţii”. În acest edificiu, în anul 1929 a fost instalată Facultatea de Teologie, cu contract de închiriere între Arhiepiscopia Chişinăului şi Universitatea din Iaşi. În toamna anului 1941, Arhiepiscopia a consimţit ca localul ce a fost închiriat Facultăţii de Teologie să fie folosit de Liceul Militar “Regele Ferdinand I”, pentru durata anului şcolar 1941/1942, până îşi repară localul propriu, aprobare de care Liceul Militar nu s-a folosit. La expirarea acestui termen însă, Liceul Militar s-a instalat în acel imobil în mod definitiv, evacuând forţat şcoala Eparhială de Cântăreţi şi personalul bisericesc. Ulterior, Direcţia Liceului a cerut pentru teren de exerciţiu şi grădina Arhiepiscopală, plantată cu pomi fructiferi şi având edificii pe ea. Arhiepiscopia a făcut o întâmpinare la autoritatea de Stat prin Consiliul Central Bisericesc şi pe care Mareşalul Ion Antonescu a pus rezoluţia: “Să se ajungă la înţelegere”. Înainte de a se ajunge la vreo înţelegere a apărut însă Decretul de expropriere Nr. 3839 (Monitorul Oficial nr. 13 din 16/1-1943). Dreptul de proprietate al Arhiepiscopiei Chişinăului asupra acestei Vetre nu a fost contestat niciodată şi de nimeni, din contra, prin Decretul Lege Nr. 2268 din 22 iunie 1938 i-a fost confirmat în mod oficial dreptul asupra tuturor proprietăţilor de pe ea.
Procesul-verbal al şedinţei delegaţiei permanente a Patriarhiei Române, din 3 decembrie 1938, ţinută sub preşedinţia Patriarhului Miron Cristea, luând în dezbatere temeiul „Chestiunea împărţirii averilor bisericeşti din Basarabia”, consemnează: „Cu privire la masa supusă împărţirii, delegaţia permanentă, constată că potrivit art. 2 din Decretul lege citat (Înaltul Decret Regal Nr. 2268 din 22 iunie 1938 – nota noastră), urmează a se ţine seama de hotărârea dată de Tribunalul Lăpuşna S. II prin sentinţa civilă Nr. 435 din 25 iunie 1935 şi că potrivit acestei hotărâri, averea supusă împărţirii se compune din următoarele bunuri: (…) 10. Clădirea Seminarului vechi din Chişinău (actualmente Facultatea de Teologie) str. Kievului colţ cu Gogol şi Alexandru cel Bun (terenul şi construcţia)”. Potrivit aceluiaşi document, terenul şi clădirea Facultăţii de Teologie din Chişinău, erau trecute efectiv în proprietatea Arhiepiscopiei Chişinăului.
Mitropolia Basarabiei a revendicat administrativ această proprietate, depunând cereri oficiale guvernelor Tarlev şi Greceanâi, nu însă şi guvernului Filat.
Proprietate a Arhiepiscopiei Chişinăului, strada General Dragalina, nr. 63, înainte de 1940 nr. 45. Astăzi se află pe strada Bulgară, în cartierul cuprins între bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Mitropolit Varlaam. Întreaga latură a cartierului a fost demolată.
11. Orfelinatul Clerului Ortodox Român. Imobil mare din piatră şi cărămidă, cu 14 camere şi dependinţe. Şoseaua (drumul) Chişinău – Hânceşti (aproape de comuna – actualmente oraşul – Ialoveni), pe dealul numit de localnici Măciuca.
12. Fabrica de albit ceară sau „Voscobelilnea”, strada Viilor nr. 40, în Circumscripţia I a oraşului, districtul II al regiunii trans-orăşeneşti. Imobil de piatră cu construcţii anexe.
Vlad Cubreacov
Flux Ediţia de Vineri. – 2010. – 12 febr. (Nr.20106)
Chișinău, orașul meu 