Guvernul sovietic a confiscat abuziv toate proprietăţile Mitropoliei Basarabiei. Unele dintre bunurile imobile (clădiri) au fost distruse, iar altele s-au păstrat până astăzi. Mitropolia Basarabiei este singura Biserică din Republica Moldova căreia Guvernul a refuzat să-i restituie bunurile confiscate abuziv de regimul totalitar de ocupaţie.
Chestiunea proprietăţilor bisericeşti spoliate rămâne una deschisă, constituind un test politic pentru orice guvern aflat în funcţiune la Chişinău. Iniţiem în acest număr publicarea unui Repertoriu al proprietăţilor spoliate ale Mitropoliei Basarabiei. Situaţia se referă numai la bunurile imobile (clădiri) care au aparţinut Centrelor Eparhiale Chişinău şi Hotin şi nu cuprinde lăcaşurile de cult (biserici, capele) şi nici imobilele (clădirile) parohiilor şi protopopiatelor (casele parohiale şi sediile protopopeşti) ale acestor două eparhii. De asemenea, nu am inclus imobilele (clădirile) din oraşele Ismail şi Cetatea Albă, care au aparţinut Centrului Eparhial al Episcopiei Ismailului şi Cetăţii Albe. Datele ne-au fost furnizate în mare parte de către domnul Gheorghe Vasilescu, şeful Arhivelor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, şi de către doamna arhitect Tamara Nesterov, specialist la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, cărora le mulţumim şi pe această cale.
Reşedinţa Arhiepiscopiei Chişinăului, Palatul Mitropolitan sau Casa Eparhială, situată în strada Alexandru cel Bun, azi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, numărul vechi 71, după 1940 – nr. 87. Poarta se afla pe strada Carol I, nr. 27, tot acolo: Arhiepiscopia Chişinăului, strada Alexandru cel Bun, azi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, număr vechi 73, după 1940 – numărul 89, cu poarta la adresa strada Carol I, numărul 25 şi: Casa Eparhială, str. Alexandru cel Bun, azi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, numărul vechi 73-a, după 1940 – numerele 91 şi 93. Corp de clădiri pe care Mitropolia Basarabiei le dădea în chirie ca spaţiu locativ şi comercial.
Reprezenta un imobil mare din piatră şi cărămidă. Era o clădire cu trei etaje, pătrată în plan, cu suprafaţa construită de 2000 metri pătraţi. Construită în stilul stilizărilor eclectice, orientarea ruso-neobizantină, după un proiect al arhitectului Gheorghe Cupcea şi dată în exploatare la 18 decembrie 1911. Până la ocupaţia sovietică a fost cunoscută cu denumirea de Casa Serafimov, după numele mitropolitului comanditar. A avut de suferit în urma bombardamentelor din august 1944, daunele estimându-se la 110.000.000 lei. A fost distrusă ulterior de autorităţile sovietice.
Mitropolia Basarabiei, str. Alexandru cel Bun, azi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, numărul vechi 73, după 1940 – numărul 95. Era o clădire cu două etaje, amplasată în axa Catedralei oraşului, la mijlocul cartierului, mărginit de străzile actuale Puşkin şi Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, cu o retragere de la linia bulevardului Ştefan cel Mare. Era construită în spirit neoclasic, având o compoziţie simetrică a faţadei principale. Planul în formă de careu avea în aripa de est o capelă. Suprafaţa totală construită era de 4150 metri pătraţi. A fost parţial distrusă de sovietici în 1941, pagubele estimându-se la suma de 155.500.000 lei.
Fabrica de lumânări
Se afla pe strada Alexandru cel Bun nr. 73 (în curtea Reşedinţei mitropolitane). Imobil mare din piatră şi cărămidă, cu parter şi etaj, având 26 camere. A fost distrusă, dauna estimându-se la 3.000.000 lei.
Consistoriul Eparhial, str. Alexandru cel Bun, azi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, numerele vechi 73-b şi 73-c, iar numerele noi – 97 şi 99.Era o clădire alcătuită din parter şi etaj. Construită în stil neoclasic, cu elemente eclectice, după un proiect al arhitectului Gheorghe Cupcea şi dată în exploatare la 18 decembrie 1911. Până la ocupaţia sovietică a fost cunoscută cu denumirea de Casa Eparhială. A avut de suferit în urma bombardamentelor din august 1944, fiind distrusă ulterior de autorităţile sovietice de ocupaţie. Pe locul acesteia a fost construită actuala Casă a Guvernului (fostul sediu al Sovietului de Miniştri al RSS Moldovenească).
Hotelul „Suisse” sau Casa de Oaspeţi a Mitropoliei Basarabiei, adresa veche: strada Alexandru cel Bun colţ cu strada Gogol (până la strada Vartolomeu), apoi: bulevardul Regele Carol al II-lea, nr. 148, poartă din strada Mărăşti (azi stradela Teatrului), nr. 2, şi strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, nr. 31. Azi este situat în bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, numărul 148. Reprezintă un imobil mare din piatră şi cărămidă, cu parter şi etaj, având 8 camere, dependinţe şi alte clădiri anexe.A fost un complex din două clădiri cu două etaje, construite în stil neoclasic.
Avea intrările dinspre strada Bartolomeu şi Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Hotelul „Suisse” cu întreaga clădire şi terenul pe care este construit era proprietate a Bisericii Basarabene încă din anul 1865, 25 martie, când Seminarul Teologic din Chişinău l-a cumpărat de la Ivan Timofeev Monastârski, consilier colegial, cu suma de 37.000 ruble de argint. Prin adresa nr. 4 din luna ianuarie 1927 scrisă pe foaia cu antetul Administraţiei Clădirilor Eparhiale „Suisse” (Elveţia), preotul Vladimir Aronov, administrator al acestor clădiri, punea la dispoziţia Eforiei Averilor Eparhiilor Basarabene (pentru păstrare în arhiva sa) o copie a contractului de vânzare-cumpărare a clădirilor eparhiale „Suisse” de la Ivan Monastârski, tradusă din limba rusă în limba română.
În anii 1946-1947 clădirile hotelului „Suisse“ au fost reconstruite, cu amplificarea volumului. Alungită de-a lungul bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi scurtată de-a lungul străzii Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, clădirea a fost orientată spre bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, având un plan în formă de careu, obişnuit pentru orientarea stilistică empire stalinist din anii 50 ai secolului XX. A fost înălţată cu un etaj atic.
Vlad Cubreacov
Flux. Ediţia de Vineri. – 2010. – 29 ian. (Nr.20104)
Chișinău, orașul meu 