Conform DEX-ului elementele definitorii ale unei cărți poștale sunt suport de hârtie sau carton, forma dreptunghiulară sau pătrată, dimensiunile standard 9x14mm sau 10,5×14,8mm, marcă fixă imprimată, sau un cadru special pentru aplicarea acesteia și prezența unei fotografii, ilustrații ce indică locul expedierii. Dincolo de suport al comunicării textuale și vizuale, cartea poștală are și rolul de capsulă a timpului, aceasta fiind o sursă importantă de informații istorice, geografice, etnografice, culturale ș.a.
Istoria oficială a cărții poștale a început în Austria la 1 octombrie 1869 când a fost introdusă Korrespondenz-Karte, prima carte poștală din lume. Inițial cartea poștală includea pe o parte imaginea, iar pe verso adresa și francatura, însă expeditorii, de obicei, scriau și scurte mesaje, pe care din lipsă de spațiu le amplasau direct pe imagine, fapt ce influiența negativ aspectul cărții poștale. Astfel în 1903 cartea poștală capătă aspectul din prezent, versoul acesteia fiind împărțit în două: jumătatea dreaptă fiind destinată adresei și francaturii, iar cea stângă rezervată transmiterii unor mesaje scurte.

Pentru a citi mai multe informații despre istoria și evoluția cărții poștale accesați studiul Cartea poștală ilustrată – un promotor al culturii și istoriei, semnat de Ionela Simona Mircea. Primul editor cartofil din Basarabia a fost Alexander-Wilhelm Wolkenberg, tot el fiind autorul primelor cărți poștale ilustrate cu tematica Chișinău, patru litografii color cu denumirea orașului în transcripție germană Kischineff.
Colecția filatelică „Chișinău” include 50 de cărți poștale referitoare la Chișinău emise de Poșta Moldovei în perioada anilor 1993-2014.
Istoria cărților poștale chișinăuiene reflectată în Colecția „Chișinău”
Istoria cartofiliei Basarabene
Monografia„Istoria cartofiliei Basarabene” de Aureliu Ciobanu, Contsantin Gh. Ciobanu este un Catalog cartofil ilustrat, Volumul I, perioada 1896-1917. În Cuvânt-Înainte, semnat de Mihai Ursu, director general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală al Republicii Moldova, se menționează că „apariția unei monografii despre cărțile poștale ilustrate cu tematică basarabeană este așteptată nu doar de… Continue reading Istoria cartofiliei Basarabene
Ciobanu, Aureliu. Alexander-Wilhelm Wolkenberg – primul editor cartofil din Basarabia
În anul 2014 se împlinesc 200 de ani de la venirea primilor coloniști germani în Basarabia. În acest context Ambasada Rep. Federale Germania în Rep. Moldova, împreună cu diferiti parteneri, a planificat o serie de evenimente culturale (desfășurate în perioada 12-15 mai 2014): expoziția „Urme germane în Republica Moldova. Tradiție și modernizare 1814-2014” (Muzeul Naț.… Continue reading Ciobanu, Aureliu. Alexander-Wilhelm Wolkenberg – primul editor cartofil din Basarabia
1993
1994
- – Biserica Bunei Vestiri, Chișinău
- – Biserica Tuturor Sfinților, Chișinău
- – Catedrala Sfântul T. Tiron, Chișinău
- – Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, Chișinău
- – Biserica Sfântul Panteleimon, Chișinău
1996
- – Alexandru Bernardazzi, Capela liceului de fete, Chișinău (1895)
- – Havuzul din Grădina Publică Ștefan cel Mare din Chișinău
- – Palatul Republicii din Chișinău
- – Biserica Măzarache din Chișinău
- – Primăria Municipiului Chișinău
- – Sala cu Orgă din Chișinău
- – Bulevardul Dacia din Chișinău
- – Monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău
- – Președinția Republicii Moldova
1998
2000
- – Bustul lui Mihai Eminescu pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Oficiul poștal Nr. 12 din Chișinău
- – Bustul lui Gheorghe Asachi pe Aleea clasicilor din Chișinău
2002
- – Bustul lui Alexandru Hâjdeu pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Bustul lui Constantin Stamati pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Bustul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Bustul lui Alexandru Donici pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Bustul lui Nicolae Milescu-Spătaru pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Bustul lui Vasile Alecsandri pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Bustul lui Constantin Negruzzi pe Aleea clasicilor din Chișinău
2003
2004
2006
- – Chișinău 570 de ani (sectorul Râșcani)
- – Chișinău 570 de ani (sectorul Centru)
- – Chișinău 570 de ani (sectorul Ciocana)
- – Chișinău 570 de ani (sectorul Buiucani)
- – Chișinău 570 de ani (sectorul Botanica)
2008
- – Bustul lui Alexie Mateevici pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Bustul lui Dimitrie Cantemir pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău
2009
- – Exponate din Muzeul Național de Artă al Moldovei
- – Bustul lui Ion Creangă pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Bustul lui Alecu Russo pe Aleea clasicilor din Chișinău
- – Statuia lui Mihai Eminescu din Chișinău
- – Nicolae Donici (1874-1956) Astrofizician
2010
2011
2012
- – Monumentul lui Mihai Eminescu din Chișinău
- – Biserica Nașterea Maicii Domnului (Biserica Mazarache) din Chișinău – 260 ani
2014
- – Arcul de Triumf de la intersecția străzilor Pavlov și Nicolaevskaia (actualele str. Columna și A. Diordiță) din Chișinău, 1867(Foto din Colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală)
- – Vedere. Chișinău 1867 (Foto din Colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală)
- – Gara Feroviară din Chișinău, sf. sec. XIX (Foto din Colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală)
- – Comitetul organizatoric al primei expoziții agricole și industriale din Basarabia, 1889, Chișinău (Foto din Colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală)
- – Muzeul Zemstvei în construcție, 1903 (Foto din Colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală)
- – Chișinău. Parcul Dendrariu
2015
- – Chișinău. Lacurile de la Bariera Sculeni
- – Chișinău. Însemnul Kilometrul ZERO
- – Chișinău. Monumentul „Maica Îndurerată” Complexul Memorial „Eternitate” (Sculptor: Iurii Canașin)
2016
- -Chișinău. Parlamentul Republicii Moldova
- -Muzeul „Istoric Bisericesc” din Chişinău – 110 ani de la fondare
- -Scuarul Catedralei „Nașterea domnului”. Monumentul celor trei martiri – S. Murafa, A. Mateevici și A. Hodorogea
- – 25 de ani de la primele mărci poştale ale Republicii Moldova
- – Chișinău. Bustul lui Carol Schmidt. Primar de Chișinău. 1877-1903 (Sculptori: V. Jiglițchi, V. Zaițev. Arhitecți: E. Bâzgu, S. Vornicov)
- – Nicolae Sulac. Cântăreț de muzică populară
- – Mihail Grecu. Artist plastic
- – Grigore Grigoriu, actor
- – Mihail Muntean. Cântăreț de opera. Profesor universitar
2017
- – Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Chişinău – 240 de ani
- –Combinatul de Vinuri „Cricova” – 65 de ani
- -Guvernul Republicii Moldova
- – Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. 1817. Satul Goian, com. Ciorescu, mun. Chișinău
2018
- – Ana Barbu (1959-2015). Interpretă de muzică populară și de estradă
- – Catedrala „Nașterea Domnului”
- – ChișinăuChișinău. Lacul Valea Morilor (noaptea)Chișinău. Poșta MoldoveiChișinău. Statuete-monumente
- –Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” – 200 de ani
- – Chișinău (Turnul de apă, Gara feroviară, Oficiul poștal, Scara Cascadelor, Parcul „Dendrariu”)
- – Monumentul „Ion și Doina Aldea Teodorovici”
- – Muzeul Național de Istorie
- – Muzeul Național de Istorie a Moldovei
- – Chișinău. Hramul orașului
- – Chișinău. Monumentul „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”
- – Moldova. Postcrossing
- – Moldova.
- – Moldova
- – Moldova.
2019
- – Chișinău. Primăria Municipiului Chișinău, Sala cu Orgă
- – Chișinău. La Mulți Ani
- – Președinția Republicii Moldova
- – Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală 1889
- – Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
- – Chișinău. Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt
- – Biserica „Sfântul Gheorghe” din Chișinău 200 ani
- – Scuarul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală Foișor. 1889 (A. Bernardazzi)
- – Glebus Sainciuc (1919-2012)
- – Gheorghe Asachi (1788-1869)
- – Domnica Darienco (1919-2010)
- – Constantin Stamati (1786-1869)
- – Alecu Russo (1819-1859)
- – Aparat de radio Philips 1943 MuzeulNațional de Etnografie și Istorie Naturală
- – Aparat de radio Telefunken 1934 MuzeulNațional de Etnografie și Istorie Naturală
2020
- – Chișinău. Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”
- – Chișinău. Parcul „Dendrariu”
- – Chișinău. Parcul „Valea Trandafirilor”
- – Ștefan Petrache (1949-2020). Interpret de muzică ușoară
- – Maria Cebotari (1910-1949). Soprană
- – Maria Cebotari (1910-1949). Soprană
- – Maria Cebotari (1910-1949). Soprană
- – Chișinău. Memorialul Victimelor Fascismului – Sculptor: Aurel David
- – Biserica „Sf. Teodora de la Sihla” – 125 de ani
- – Bucătărie Tradițională
- – Deserturi. Cușma lui Guguță
2021
- Turnul de apă, Gara feroviară, Oficiul poștal, Scara Cascadelor, Parcul „Dendrariu”
- Hramul orașului
- Scuarul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală
- Aparat de radio Telefunken 1934 MuzeulNațional de Etnografie și Istorie Naturală
- Aparat de radio Philips 1943 MuzeulNațional de Etnografie și Istorie Naturală
- Maria Cebotari (1910-1949), soprana
- Maria Cebotari (1910-1949), soprana
- Maria Cebotari (1910-1949), soprana
- Alecu Russo (1819-1859)
- Constantin Stamati (1786-1869)
- Domnica Darienco (1919-2010)
- Gheorghe Asachi (1788-1869)
- Glebus Sainciuc (1919-2012)
- Grigore Grigoriu, actor
- Mihail Grecu. Artist plastic
- Nicolae Sulac. Cântăreț de muzică populară
- Ștefan Petrache (1949-2020). Interpret de muzică ușoară
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. 1817. Satul Goian, com. Ciorescu, mun. Chișinău
- Biserica „Sf. Gheorghe”
- Monumentul „Ion și Doina Aldea Teodorovici”
- Bustul lui Carol Schmidt. Primar de Chișinău. 1877-1903
- Lacurile de la Bariera Sculeni
- Însemnul Kilometrul ZERO
- „Maica Îndurerată” Complexul Memorial „Eternitate”
- Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”
- Monumentul lui „Ștefan cel Mare și Sfânt”
- Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
- Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
- Sărbători de Crăciun și Anul Nou
- Muzeul Național de Istorie a Moldovei
- Parcul Dendrariu
- Președinția Republicii Moldova
- Primăria Municipiului Chișinău
- 5-6 iulie 1949. 70 de ani de la cel de-al doilea val de deportări în masă ale basarabenilor
- Alexandru Frumkin, 120 de ani de la naștere (1895-1976)
- Biserica „Sf. Arhengheli Mihail și Gavriil” din Zaim, Căușeni – 200
- Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Durlești – 150 de ani etc.