Astăzi, 7 aprilie 2026, se împlinesc 90 de ani de la nașterea primului primar al Chișinăului de după Proclamarea Independenței R. Moldova, Nicolae Costin.

Nicolae Costin s-a născut pe 7 aprilie, 1936, în satul Peciște, Orhei. A fost primar al Chișinăului între 1990 și 1994. A decedat pe 6 februarie 1995, la Chișinău. Moartea lui a rămas un mister. Mai multe surse au susținut de-a lungul timpului că Nicolae Costin ar fi fost intoxicat cu cesiu radioactiv, adus din Rusia.

Vă propunem să ascultați o emisiune de la Radio Chișinău cu fostul nostru coleg, Vlad Pohilă, despre importanța primarului Nicolae Costin pentru Chișinău.

Vlad Pohilă: Chișinăul era într-un mod îngrozitor rusificat, sfidător, era o batjocură microtoponimia, denumirile de străzi, de piețe, de parcuri. 

„Am văzut întreg imperiul sovietic, din 15 republici câte erau unionale, am văzut 13 capitale. Având o sensibilitate acutizată în ceea ce privește limba, studiam toponimia etc. – nicăieri ca la Chișinău, nici măcar în republicile asiatice care se complăceau în a fi rusificate. În țările baltice am studiat fenomenul, la Tallinn, Vilnius, Riga, proporția de denumiri era cam de 80 locale la 20 rusești, străine – la noi era înspăimântător. Din vreo 700 de denumiri de străzi, vreo 50 dacă erau moldovenești, românești, restul erau rusești. Se ajungea la un grad de nebunie. Mahalale întregi aveau o denumire rusească – Sibirskaia, Angarskaia, sau Irkutskaia 1, 2, 3, 4 stradele, apoi tot felul de pretinși eroi ai nu știu câtor războaie împotriva noastră erau înveșniciți în denumiri de străzi. Străzile puține care erau cu numele unor personalități de-ale noastre erau lăturalnice, mărginașe sau bucăți de străzi – Creangă, sau Eminescu, doar câteva erau românești – Florilor, de exemplu.

În rest erau nepermis de rusificate. Nicolae Costin are meritul inegalabil să fi creat o comise de schimbare a denumirilor și s-a făcut o adevărată revoluție – din 700 de străzi cu denumirile rusești, în câteva zile sau transformat în 700 de străzi cu denumiri românești. Acesta a fost nu numai un act patriotic, dar și unul de cultură. Pentru că un om care stă pe strada Ioana Radu, sigur că se întreabă cine-i Ioana Radu, dacă sta pe strada G. Enescu, sau Nicolae Iorga, sigur că se întreabă cine-i N. Iorga și atunci se informează și se apropie și de cultura noastră și de istoria noastră”.

Continuarea AICI.

Mai multe despre Nicolae Costin AICI.