Ecouri din Chișinăul de altădată

(Fragment din Chişinăul în timpul evenimentelor social-politice din 1917 de Dinu Poștarencu)

Aflaţi pe Frontul Românesc în componenţa armatei ruse, Simion Murafa împreună cu Ion Buzdugan au adus din dreapta Prutului la Chișinău o tipografie românească. Aducându-și aminte despre acest episod după un an de la trecerea în nefiinţă a lui Simion Murafa, Ion Buzdugan a povestit:

„În primăvara anului 1917, fiind în România, Murafa și-a luat concediu pe vreo două săptămâni și a pornit prin orașele României în căutarea unei tipografii. Din Roman se duce la Suceava și Cernăuţi, de acolo vine la Iași, de aici pleacă la Bârlad, Huși și Galaţi”. Întorcându-se la Iași, el i-a comunicat lui Ion Buzdugan că, „în sfârșit, a găsit o tipografie, destul de bună, la Huși, la un tipograf Leţcaie, dar e cam scumpă și nu prea avem bani pentru a o cumpăra”.

Pe lângă aceasta, mai exista problema dacă le vor „da drum aliaţii ruși” să treacă în Basarabia o tipografie românească. Pentru a-și realiza intenţia, ei s-au gândit să ceară ajutor de la guvernul român, prin intermediul Ministerului de Război, rugându-l să le mijlocească cumpărarea tipografiei, iar pentru ca rușii să nu le puie piedici la expedierea tipografiei în Basarabia, „să se spună că ea se transportă pentru necesităţile Ministerului de Război. Planul făcut Murafa l-a împărtășit scriitorului Mihail Sadoveanu, care s-a pus cu toată inima să ne ajute în căpătarea tipografiei. Peste vreo două săptămâni de sârguinţă a lui Murafa, cu concursul lui M. Sadoveanu, tipografia Leţcaie a fost cumpărată”.

Rămânea ca aceasta să fie adusă de la Huși la Iași, iar de aici – la Chișinău. Murafa își luase angajamentul s-o aducă de la Huși, în timp ce Buzdugan urma să obţină de la Marele Cartier rus permisiune și vagoane pentru transportarea tipografiei la Chișinău. Peste câteva zile, Murafa a adus tipografia la Iași, iar Buzdugan, între timp, a făcut rost de permisiune și vagoane. Tipografia adusă la Chișinău de Simion Murafa și Ion Buzdugan (devenită, ulterior, Tipografia „Sfatul Ţării”) a fost prima tipografie românească cu caractere latine din Basarabia.

(Fragment apărut în Identitățile Chișinăului: Ediția a 5-a / Coordonatorii volumului: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău, 2020, pp. 9-28)