Aniversări – 2025
Nașterea unei legende: Ansamblul „JOC”
Apărut în august 1945, Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „JOC”, colectiv emerit din Republica Moldova, Laureat al concursurilor republicane, unionale (pe timpul URSS) și internaționale, s-a afirmat ca o adevărată instituție de colectare și fructificare a frumoaselor și valoroaselor tradiții, datini, ritualuri și obiceiuri ale românilor din Republica Moldova, asumându-și sarcina de reprezentant al artei și culturii naționale. În activitatea ansamblului care s-a scurs de la prima manifestare artistică, admirabilul colectiv „JOC” au fost pregătite și montate 8 programe concertistice (circa 80 de dansuri), demonstrând în fața unui public de peste 20 milioane de persoane mai bine de 8000 de spectacole, dintre care peste 3800 dincolo de hotarele Republicii Moldova.

Leadership artistic: Vladimir Curbet
Începând cu anul 1957, în fruntea Ansamblului „JOC”, se află coregraful-șef și director artistic Vladimir Curbet, artist al poporului din Republica Moldova. Pe parcursul anilor, maestrul Vladimir Curbet a știut să culeagă cele mai frumoase dansuri, muzică, port național de pe plaiurile Moldovei, aranjându-le cu multă inspirație ridicându-le la nivel de spectacole, păstrând în formele lor artistice stilul și spiritualitatea poporului în toată autenticitatea lor.
Ascensiunea internațională a „JOC”-ului
Datorită acestei activități de creație a maestrului V. Curbet, colectivul „JOC”-ului a cunoscut ascensiune și s-a bucurat de succes în țară și peste hotare.
Dansuri care au cucerit lumea
Din dansurile muzical-coregrafice care au dus faimă în întreaga lume sunt: „Hora mare”, „Bătuta”, „Hora fetelor”, „Brâul”, „Sârba”, „Crăițele”, „Nunta moldovenească”, poemul muzical-coregrafic „Drăgaica” și altele.
Turnee de prestigiu internațional
De-a lungul anilor ansamblul „JOC” a efectuat turnee de un prestigiu remarcabil, obținând succese rezonanță în peste 63 de țări ale lumii (Franța, Spania, Italia, Portugalia, Australia, Belgia, Olanda, Turcia, Coreea de Nord, Rusia, Ucraina etc.).
Premii și recunoaștere
Printre performanțele Ansamblului se înscriu Premiul I și Medalia de Aur la Festivalul IV Mondial al tineretului și studenților de la București (1953); Premiul I și Medalia de Aur la Festivalul Mondial de la Moscova (1957); Premiul I la festivalul folcloric din Dubrovnic (Iugoslavia, 1965); Medalia de Aur la Festivalul Tineretului de la Berlin (1974); Diploma de Gradul I și Medalia de Aur la Festivalul Folcloric Internațional de la Burgas (Bulgaria, 1979).
Titlul de Ansamblu Academic
În toamna anului 1979 colectivului „JOC” i se conferă titlul onorific de Ansamblu Academic pentru înalta măiestrie de interpretare și activitate artistică fructuoasă, pentru meritele deosebite în promovarea și valorificarea folclorului muzical-coregrafic din Republica Moldova. O dovadă elocventă a viabilității perpetue și valorii performante a Ansamblului „JOC” este obținerea cu brio a Medaliei de Aur la Olimpiada Culturală internațională de la Moscova (The FIRST DELPHIC GAMES – Moscow – 2000 și 2002).
Artiști de excepție
În componența Ansamblului „JOC” activează artiști, dansatori și muzicieni. De un succes aparte și de o popularitate permanentă se bucură soliștii-dansatori: Alexandru Gadjel, Viorica Lupașcu, Alexandra Dumitrașcu, Alexandru Buhăiescu, Ion Crețu, Iana Diacenco etc.; soliști-intrumentiști: Sergiu Marian (caval, fluier, ocarină, cimpoi, tilincă), Boris Rudenco, Marin Gheras și Valentin Drăgălin (naiști), Nicolae Chiriac (vioară), Petru Strelciuc și Adam Stîngă (trompetiști) Aurel Berejan și Dumitru Hăbăsescu (vioriști).
Aprecieri:
„Atenția și dragostea de care dă dovadă maestrul Vladimir Curbet față de tradiții denotă un mare suflet împătimit de cântec și de versul matern, transpuse în frumoase și irepetabile perle scenice: „Hora mare”, „Mărunțica”, „Răzășeasca”, „Călușarii”, „Bătuta”, spectacolul „Nunta”, „Legenda Mărțișorului”, poemul „Drăgaica”. Ele sunt cartea de vizită a colectivului „JOC” și a neamului întreg.”
Ziarul „Moldova Suverană”, 2004.
„Spectacolul „JOC”-ului este pitoresc, plin de entuziasm și dinamism, folclorul moldovenesc este ales cu grijă și mult gust de V. Curbet, autorul unei coregrafii neobișnuit de frumoase prin autenticitate și stil național…
Ziarul „Nice matin”, 1995, Franța
Acestea și alte detalii referitor la Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „JOC” aflați în volumul „Joc”: Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare. Cartea a apărut în anul 2006 la editura Iulian.
O altă carte ce reflectă activitatea Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „JOC”, scrisă de Vladimir Curbet – Țara horelor și a doinelor. Cel de-al patrulea capitol și cel din urmă, sunt dedicate Ansamblului „JOC”, cu evoluările Ansamblului „Joc” pe mapamond – Bulgaria, Grecia, Brazilia, Kiev, Portugalia, Mexic etc.
În anul 2015 a fost elaborată bibliografia Două fenomene ale culturii naționale: Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul „Joc”, dedicată aniversării a 85-a a directorului artistic și prim-maestru de balet al Ansamblului Național Academic de Stat de Dansuri Populare „Joc”, Vladimir Curbet, și aniversării a 70-a a acestui colectiv renumit.
Ansamblul „Joc” în produse filatelice:
- Afișul Ansamblului „JOC” (carnet cu mărci, 2003)
- Spiridon Mocanu (1932-2007) (marca poștală, 2012)
- Ansamblul Național Academic de dansuri populare ”Joc” – 60 de ani de la fondare (plic, 2005)
- Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare „ Joc” – 70 de ani. Vladimir Curbet, Director general (plic, 2015)
- Заслуженный коллектив Молдавской ССР Государственный ансамбль народного танца „Жок” (комплект из 15 (факт. 14) цв. открыток, 1974)
Informații suplimentare puteți afla:
* Ansamblul Academic de dansuri populare JOC
* Ansamblu de dansuri populare „JOC” din Moldova la aniversare
* Ansamblul Național „Joc”, subiectul unui lung-metraj
* Vladimir Curbet, 85 de ani de la naștere
* Vladimir Curbet prins în JOC
* Spiridon Mocanu – o legendă vie
Sursă: Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare Joc. În: „Joc”: Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare. Chișinău, Iulian, 2006, p. 4-5.