Cum arăta Chișinăul acum mai bine de un secol? Prin ce transformări a trecut orașul în primele patru decenii ale secolului XX? Expoziția „Chișinău 1900–1940: Metamorfoze urbane” realizată de Carpov Aurelia și Carpov Mihaela, ne invită să descoperim o epocă spectaculoasă din istoria capitalei – o perioadă în care arhitectura orașului s-a reinventat între tradiție și modernitate.

În acel interval de timp, Chișinăul devine un teren fertil pentru inovație stilistică. Arhitectura evoluează într-un ritm alert, reflectând atât influențele europene, cât și contextul local. De la delicatețea curbelor în stil Art Nouveau până la geometria sobră a modernismului funcționalist, orașul trece printr-o serie de transformări care îi conturează identitatea vizuală și culturală.

La începutul secolului XX, Art Nouveau-ul aduce un suflu proaspăt în arhitectura Chișinăului, cu linii curbe, fațade decorate cu motive florale, feronerie artistică și vitralii colorate. Este un stil elegant și poetic, care transmite rafinament prin detalii organice și forme fluide. În Chișinău, acest curent a fost adaptat cu influențe locale, dând naștere unei estetici aparte, pline de sensibilitate.

În perioada interbelică, apare un stil care caută să exprime identitatea națională: neoromânescul. Inspirat din arhitectura tradițională românească, dar reinterpretat prin prisma modernismului timpuriu, acest stil aduce în peisajul urban elemente ca arcele trilobate, motivele folclorice, coloanele scurte și acoperișurile înalte cu streșini largi. Este un limbaj arhitectural de sinteză între trecutul autohton și aspirațiile moderne.

Anii ’30 marchează trecerea spre Art Deco – un stil sobru, geometric, dar elegant, care reflectă modernitatea prin simetrie, ritm și un rafinament simplificat. Fațadele sunt mai lineare, apar motive decorative stilizate, uneori inspirate din tehnologie și progresul industrial. În Chișinău, acest stil se regăsește mai ales în clădirile administrative sau în imobilele de raport ale epocii.

Modernismul aduce o schimbare de paradigmă: forma urmează funcția. Dispar ornamentațiile inutile, iar clădirile devin structuri simple, eficiente, cu ferestre mari, fațade plane și volumetrii clare. Arhitectura capătă o logică inginerească, rațională, adaptată nevoilor sociale și ideologice ale vremii.

Spre sfârșitul anilor ’30, modernismul funcționalist evoluează către un stil și mai auster: constructivismul. Acesta vine din spațiul sovietic și pune accent pe utilitate, volumetrie clară și lipsa ornamentelor. Clădirile constructiviste sunt gândite pentru a răspunde cerințelor unei societăți industriale și organizate. Se remarcă prin structuri simple – cuburi, cilindri, linii drepte – și printr-o logică strictă a spațiului. În Chișinău, influențele constructiviste se resimt în unele clădiri publice de la finalul perioadei interbelice, pregătind orașul pentru noul context politic și social al epocii sovietice.

Expoziția este o ocazie de a vedea cum s-a schimbat orașul în doar câteva decenii și cum fiecare stil arhitectural a contribuit la conturarea unei identități urbane unice.

📍 Expoziția poate fi vizitată la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 148.
🎟️ Intrarea este liberă.
📅 Evenimentul face parte din Interbellic_Fest@Chișinău.ro (27 martie – 1 decembrie 2025), un festival dedicat patrimoniului istoric și cultural al orașului.

Organizatori:
Fundația HERITAGE 21, ANTIM și Institutul Patrimoniului Cultural, cu sprijinul Megagen-Moldova și Zona Economică Liberă Bălți.

Vă așteptăm să (re)descoperiți Chișinăul interbelic – un oraș în care piatra a devenit poezie, iar arhitectura – o formă de memorie!

Prezentarea video poate fi accesată aici:

Mai multe informații despre expoziția puteți afla:
* Album de fotografii „Expoziția „Chișinău 1900-1940: Metamorfoze arhitecturale””