Cu prilejul 15 februarie, ziua retragerii trupelor sovietice din Afganistan, vă propunem spre lectură un articol al doctorului în științe istorice Ion XENOFONTOV, publicat în ziarul „Moldova Suverană” în anul 2016:

Războiul sovieto-afgan (1979–1989) este cel mai extins conflict militar din istoria Uniunii Sovietice. Potrivit datelor oficiale, din RSS Moldovenească, pe atunci parte componentă a URSS, au participat 12 500 de militari, dintre care 4 sunt dați „dispăruți”, 700 au rămas invalizi, 301 (potrivit datelor noastre 304!) şi-au pierdut viața. Ludmila Prisăcari (1959–1987) din orașul Drochia este singura femeie din Moldova sovietică decedată în acel război.

Republica Moldova este ultima țară ex-sovietică care a edificat monumente consacrate războiului din Afganistan (1979–1989).

1. La concursul de edificare a complexului comemorativ „Feciorilor Patriei – sfântă amintire” au participat 15 colective de creație. Câștigători au ieșit arhitectul Vasile Eremciuc (născut în 1958, în satul Elizavetovca, Bălți, absolvent al Facultății de Arhitectură şi Urbanism a Institutului Politehnic „S. Lazo” din Chişinău) şi sculptorul Boris Dubrovin.

2. În 2004, după coordonarea cu cinci ministere implicate în actul comemorării, la Chişinău (strada Miron Costin) a fost fixată o placă comemorativă, ca bază a unui complex comemorativ. Anterior, în spațiul rezervat edificării complexului comemorativ se practica comerțul ambulant.

3. Complexul memorial consacrat soldaților căzuți în războiul din Afganistan „Feciorilor Patriei – sfântă amintire” a fost dezvelit la 20 mai 2007 în Chişinău.

4. Ansamblul comemorativ este alcătuit dintr-un complex compozițional simbolistic şi este unul din spațiile preferate ale chișinăuienilor. Este vizitat atât de veteranii „afgani”, cât şi de mirii care depun flori la monument, orășenii care fac plimbări prin teritoriul complexului.

5. Piatra comemorativă include informații succinte despre eveniment, denumirea complexului, data inaugurării.

6. Compoziția sculpturală – „Mama îndurerată” – simbolizează părintele îndurerat de pierderea feciorului.

7. Cele „două fântâni” semnifică apa care le lipsea soldaților în timpul acțiunilor militare din Afganistan şi sângele vărsat (granitul roșu şi iluminarea nocturnă).

8. Compoziția principală – „Pilonii albi” – întruchipează sufletul candid al ostașilor (căzuți în războiul declanșat nu din vina acestora) care urcă în Împărăția Cerurilor. „Coroana cu spini” (Golgota) este simbolul patimilor, al soldaților care au trecut prin război. Crucea este simbolul divinității. Sfeșnicul cu laleaua neagră reprezintă altarul sacrificării, dar şi apelativul avionului AN-12, avion ce purta şi un nume de cod alfanumeric – GRUZ-200 – pentru transportarea morților, inclusiv a celor sucombați în urma rănirilor grave şi GRUZ-300 – a râniților. Mai târziu acest avion a fost supranumit Laleaua neagră – simbol al morții.

9. Blocurile negre cu inscripții (plăcile comemorative) înfățișează pământul unde au căzut ostașii.

10. Complexul memorial consacrat soldaților căzuți în războiul din Afganistan este considerat unul dintre cele mai reprezentative complexuri de acest gen din spațiul ex-sovietic.

Actualmente în Republica Moldova sânt înregistrate peste 20 de monumente consacrate veteranilor „afgani” şi peste 60 de plăci comemorative instalate în școlile în care au studiat foștii combatanți în războiul din Afganistan.

Ion XENOFONTOV, doctor în istorie

Sursa: https://s9.ro/26gp