Una dintre cele mai frumoase cărți despre orașul nostru, Chișinăul de Ștefan Ciobanu, împlinește în 2025 100 de ani. Prima ediție a monografiei a apărut la Editura Comisiunii Monumentelor Istorice, Secția Basarabiei.

Marele nostru cărturar Ștefan Ciobanu s-a născut în satul Talmaza (raionul Ștefan Vodă acum) în 1883 și a decedat la București, în 1950. Din cauză că a fost politician și academician român, numele lui a fost foarte puțin cunoscut în Basarabia în perioada sovietică, chiar dacă a scris mai multe volume de istorie și de istorie a literaturii din Basarabia.

Chișinăul de Ștefan Ciobanu a fost reeditat în 1996 la editura Museum, cu o prefață de Iurie Colesnic. Ar merita o reeditare, pentru că e o comoară atât pentru istorici, scriitori, dar și pentru orice chișinăuian interesat de orașul său.

Marele cărturar a creat această monografie documentându-se din multe surse, dar și bătând orașul la pas. Și chiar dacă încearcă să rămână obiectiv, oricum se simte că Ștefan Ciobanu a ținut la orașul în care a terminat liceul și a trăit mai mulți ani. Limba lui nu e seacă, cum de multe ori li se întâmplă istoricilor, ci e mai degrabă literară.

Monografia are câteva capitole: Situaţia geografică; Istoria oraşului; Chişinăul de astăzi; Populaţia; Cultura; Cultul și 41 de ilustrații.   

Pe lângă datele culese din arhivă, Ștefan Ciobanu a introdus în monografie și întâmplări, lucruri trăite: “Cu câţiva ani înainte de război, un ziarist naiv a răspândit ştirea, că oraşul Chişinău este aşezat pe un lac şi este amenințat cu prăbuşirea, fapt care i-a pus pe gânduri pe cetățenii Chişinăului, care n’au văzut altă apă decât acea a Bâcului. Dar lăsăm această chestiune pe seama geologilor”.

Iar descrierile sunt mai degrabă literare și reușesc să ne facă să vedem orașul din perioada interbelică: “Pe cât este de saracă ca floră partea nordică a împrejurimilor oraşului, povârnişul cu „drumul Orheiului“, pe atât de bogată și variată ca aspecte este partea sudică. Povârnişul dealulului deasupra oraşului şi câteva văi care brăzdeáză acest deal, sunt îmbrăcate în vii şi livezi, cari în special vara sunt de un pitoresc neîntrecut. Şoseaua care duce spre Costiujeni, ar putea concura ca frumuseţe cu cele mai încântătoare localități, iar şoseaua Hânceştilor, valea Buiucanilor, Schinoasa, Malina Mică şi împrejurimele Şcoalei de viticultură, par o grădină fără de capăt, cu căsuțe mici țărăneşti, mai rar cu vile moderne. De pe culmea dealului care domină oraşul şi care se începe de la Buiucani şi se întinde până aproape. de Băcioi, se deschid privelişti fermecătoare, atât asupra oraşului, cât şi asupra văilor din partea opusă a dealului”.

Până la reeditarea (necesară) a monografiei, puteți să vă bucurați de ediția digitală sau să o căutați la filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.