La 2 iulie 1834, guvernul țarist a aprobat un plan de sistematizare a orașului Chișinău – primul Plan general.

Planul general al orașului este principalul document care definește strategia de urbanism și condițiile de formare a mediului de viață al cetățenilor. Planul general al orașului implică în primul rând studiul oportunităților socio-economice, teritoriale și de altă natură ale orașului, precum și identificarea și rezolvarea principalelor sale probleme, inclusiv construcția de locuințe, infrastructura, îmbunătățirea zonei urbane și siguranța publică.

Așadar, planul general este un document strategic pentru dezvoltarea unei așezări. Absența lui face ca dezvoltarea și construcția orașului să fie neorganizată și haotică.

La începutul secolului al XIX-lea începe perioada creșterii rapide a Chișinăului. Este de menționat că Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus în 1812, iar noua provincie imperială avea nevoie de un centru administrativ. Oficial, Chişinăul a fost proclamat centru administrativ al regiunii Basarabia și al ținutului Orhei, în 1818. Tot atunci, orașul, iar puțin mai târziu și satele învecinate Buiucani, Vovințeni, Hrusca ş.a. au trecut din stăpânirea mănăstirilor în cea a vis­tieriei imperiului țarist. Având statut de capitală al regiunii, Chișinăul creștea și se moderniza rapid. Se construiau edificii noi, iar populația creștea.

Odată cu creșterea orașului, s-a dovedit a fi necesară și planificarea dezvoltării urbane. Pe baza unui studiu topografic efectuat de geodezul Eitner și arhitectul Gleynin în 1829-30, general-maiorul P.I. Fiodorov a întocmit un proiect pentru eficientizarea aspectului părții existente a orașului și dezvoltarea terenurilor libere ale „orașului de sus” – primul Plan general aprobat de guvernul țarist pe 2 iulie 1834. Noul plan general a consfințit dezvoltarea Chișinăului în conformitate cu principiile arhitecturii clasice.

Treptat, Chișinăul se extinde teritorial spre actualul bulevard Ștefan cel Mare și Sfânt și spre strada Alexei Mateevici. Apar străzi noi, în linie dreaptă, după standardele de atunci ale orașelor europene. Începe să se profileze actua­lul bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, numit pe atunci „uliţa Moskovskaia”. În anii 1830-36, este înălțată Catedrala și Clopotnița.

Bibliografie:

Balmuş, Pavel. Cum arăta Chişinăul pe la 1823-1839… // Limba Română. – 2003. – Nr 11/12. – P. 102-104.

Первый Генеральный план Кишинева был утвержден царским правительством.
Источник: https://bloknot-moldova.ru/news/pervyy-generalnyy-plan-kishineva-byl-utverzhden-ts-1143636