„Morile timpului vor măcina mereu,
oferind spectacolul unei măreții potolite …”

Aliona Grati

În colecția Secției „Memoria Chișinăului” a BM „B.P. Hasdeu” a ajuns o nouă apariție editorială: studiul Chișinău. Morile timpului semnat de doctor habilitat Aliona Grati, critic, teoretician și istoric literar.

Chișinău. Morile timpului este o lucrare inedită, în două volume, în care autoarea face o vastă incursiune în istoria orașului Chișinău. Dr. hab. Aliona Grati ne propune în aceste volume o construcție textuală hibridă între eseu și studiu de cercetare, care urmează metodologia imagologiei literare.

Imagologia este o ramură a sociopsihologiei, care cercetează reprezentările pe care popoarele sau clasele sociale le au despre ele însele și despre alte popoare. Unul dintre domeniile în care s-a revărsat imagologia este teoria literară. Subiectul de care a fost interesată autoarea în acest caz au fost reprezentările (opiniile, „imaginile”) pe care le au vizitatorii Chișinăului față de capitala vizitată și felul în care aceste reprezentări se fac prezente în texte literare și reflectă, într-un cadru mai amplu, istoria formării și constituirii Chișinăului, a dezvoltării lui socio-culturale.

Chișinău. Morile timpului este despre orașul Chișinău și locuitorii săi – așa cum apărea orașul în fața ochilor vizitatorilor, însă nu este vorba despre simpli vizitatori, ci cărturari, oameni de artă, care și-au notat impesiile și au avut grijă să le transmită altora.

Primul volum, intitulat De la începuturi până la 1944, cupride impresii și reflecții ale scriitorilor, poeților, oameni politici din secolul al XIX-lea (Alexandr Pușkin, Lev Tolstoi, Mihai Sadoveanu, Nicolae Iorga, Onisifor Ghibu) despre Chișinău.

Autoarea constată cu regret că orașul ei natal nu are o proveniență mitologică cu care ar fi putut să se laude. Însă urmează subcapitole în care sunt analizate textele marilor scriitori (scriitori-mituri, am putea spune) despre Chișinău. Mitologizarea Chișinăului pare a fi făcută tocmai de acești scriitori. Un subcapitol aparte este dedicat meditațiilor poetului rus Alexandr Pușkin, căruia, în 1821, Chișinăul i se părea „nimic altceva decît o localitate cu caracter rural, ascunsă după coroanele copacilor de un verde abundent….”. Un alt Chișinău vedem în Amintirile scriitorului rus Lev Tolstoi, „oraș de provincie, frumos, foarte aglomerat…”, unde a stat doua luni. Totuși, orașul a rămas în memoria scriitorului, considerăAliona Grati, deoarece a făcut cîteva trimiteri la el în celebrul său roman Război și pace. „Imaginea orașului văzut de Nicolae Iorga diferă. …îl vede ca un oraș mare, dar inegal, împărțit în patru orașe cu fețe diferite.

Partea a doua a volumului este o descriere interesantă a Chișinăului în primele zile de după Unire. Octavian Goga, într-un reportaj al gazetei „Țara noastră” cu titlul semnificativ „Mustul care fierbe”, caracterizează situația social-politică în mijlocul căruia se cocea Chișinăul, drept un haos pitoresc.

Impresionantă este descrierea Chișinăului în primele zile de război. Are loc o schimbare „catastrofală” a imaginii orașului. Aflăm că a suferit mai mult partea centală a capitalei, unde toate clădirile au fost lipsite de acoperiș. Un „oraș-victimă”, constată îndurerat Laurențiu Fulga în reportajele sale literare din 1942. Capitolul este însoțit cu mai multe poze din perioada războiului.

Volumul se încheie cu relatarea vizitei la Chișinău a regelui Mihai și regina mamă Elena, eveniment descris cu amănuntul, însoțit de poze semnificative.

Volumul numărul doi, intitulat Perioada sovetică și postsovietică, este alcătuit din două părți, „Un Chișinău refăcut” și „Chișinăul postsovietic”.

În „Un Chișinău refăcut”, lucrarea continuă cu reportaje, amintiri, mărturii ale scriitorilor, oamenilor politici și ale altor vizitatori ai Chișinăului. Narațiunile lor constituie un patrimoniu valoros pentru orașul nostru. Totuși, în raport cu primul volum, această parte este mai săracă în relatări și poze, deoarece autoarea nu avea la îndemână îndeajunse evocări, reportaje ale vizitatorilor.

O altă situație regăsim în „Chișinăul Postsovetic”. Numărul vizitatorilor a crescut, respectiv și a reportajelor literare, relatărilor, consemnărilor. Fapt descris de Ion Bistreanu, primul diplomat străin trimis la Ambasada României din Republica Moldova în cartea sa „Chișinău `92. File de jurnal”. Diplomatul român a găsit un Chișinău plin de viață, cu oameni energici și plini de speranță „…un iunie frumos la Chișinău. Orașul plin de verdeață și de flori…”

Un interes deosebit prezintă meditațiile și reflecțiile despre Chișinău și locuitorii săi, despe felul lor de a fi, a scriitorului englez Tony Hawks, pentru care Moldova era o adevărată „terra incognita”. Urmele trecutului comunist erau vizibile scriitorului. Clădirea Teatrului de Operă i s-a părut lui Hawks o „manifestare stupidă a arhitecturii sovietice a anilor ’60”, drumurile se arătau „proaste”, transportul public „supraaglomerat și neîngrijit”. La o altă extremă se aflau bisericile. De exemplu în Biserica Ciuflea, străinul s-a văzut „înconjurat de frumusețe” cu un altar „magnific” cu o muzică „fermecătoare și suavă”.

Lucrarea ne dă posibilitatea să redescoperim farmecul Chișinăului în diferite perioade istorice, să vedem fotografii și imagini care provoacă interesul cititorilor.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului științific „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii” (2020-2023), Universitatea de Stat din Moldova.

Dacă cartea v-a trezit interes, puteți să consultați catalogul online al BM pentru a verifica disponibilitatea cărților:

GRATI, Aliona. Chișinău. Morile timpului : Eseu de imagologie literară. Ediția a 2-a compl. vol. 1; vol. 2. Chișinău: UNU, 2023. ISBN -97-9975-3613-6-1.
Vol. 1 : De la începuturi până la 1944.
Vol. 2 : Perioada sovietica și postsovietică.