În amiaza zilei de 8 mai, în ajunul Zilei Europei, Chișinăul a fost martorul unei festivități pline de emoție, găzduită de Biblioteca Municipală. A fost o seară în care aspirațiile și viziunile pentru un Chișinău european au fost celebrate și premiate în cadrul primei ediții a concursului de eseuri “Chișinăul European”. Evenimentul a fost presărat cu momente de solemnitate și bucurie, de la participanți la membrii juriului și organizatori.
Orașul și-a deschis porțile către o nouă perspectivă, una europeană, iar fiecare dintre eseurile concurenților a contribuit la conturarea acestei viziuni. Printre cei prezenți s-au numărat membrii juriului, printre care dr. Mariana Harjevschi, Ludmila Pînzari, dr. hab. Aliona Grati, Alexandru Vakulovski, Cristina Dicusar și organizatorul evenimentului Taisia Foiu, care au avut sarcina de a evalua eseurile în funcție de criterii stricte: originalitatea abordării subiectului, calitatea argumentelor, claritatea exprimării și corectitudinea scrierii în limba română, printre altele. Au fost recepționate 31 de eseuri, dintre care au fost premiate 12. Valeriu Pretula, Artur Marineac au ajuns să ia premiul întâi; Bogdan Rotaru și Nichita Railean au primit premiul al doilea; Nicoleta Schițco, Denisa Moșneaga, Evelina Ojog au luat premiul al treilea; iar Marina Conovca, Camelia-Nicolae Barbu, Patricia Oprea, Luminița Brânza și Nicoleta Grosu au primit premiul special.
Mariana Harjevschi, directoarea Bibliotecii Municipale și moderatoarea evenimentului, a subliniat importanța concursului ca mijloc de promovare valorilor europene și ca platformă pentru manifestarea creativității și angajamentului în comunitate al tinerilor. Procesul de jurizare a fost caracterizat prin echitate și profesionalism.
Angela Cutasevici, viceprimar al Municipiului Chișinău, a subliniat prioritatea primăriei de a promova valorile europene prin acest concurs de eseuri. Participanții la concurs au abordat temele propuse cu pasiune și determinare, oferind perspective diverse și inovatoare asupra viitorului Chișinăului în calitate de capitală europeană, dar și asupra trecutului oraș. Eseurile câștigătoare, ale tinerilor Valeriu Pretula și al lui Artur Marineac vor fi publicate în revista „BiblioPolis” şi pe blogul “Chişinău, oraşul meu”, oferindu-le recunoașterea pe care o merită autorilor lor talentați.
După ce au fost înmânate premiile și au fost adresate cuvintele de mulțumire, momentele artistice au completat atmosfera. Interpretările muzicale ale lui Sergiu Druguș au încântat audiența, iar momentul culminant al evenimentului a constat în premiera filmului documentar „Magda Isanos între Paradisul Grădinii de la Costiujeni și Muntele Athos al Chișinăului” în cadrul proiectului Arta și mitopoetica orașului Chișinău. Existența acestui film a fost făcută posibilă de dr. hab. Aliona Grati și de dr. Rodica Gotca.
În cele ce urmează, vă propunem câteva citate din eseurile care ne-au atras atenția în mod deosebit:
„Un copil stă așezat pe hartă, pe malul vestic al Mării Negre, printre podgorii de struguri și umbre de nuci, printre coline verzi și terenuri cultivate în panglici lungi, ondulate. Stă cu fața spre soarele gata să apună și în răcoarea serii mănâncă bomboane. Desface pliurile staniolului colorat și ajunge la bilele de ciocolată aromată. Prezice aroma marmeladei de sub stratul de cacao și aruncă rotocoalele dulci în gurița nerăbdătoare. Strivește bomboanele cu dinții lăptoși și se bucură de triumf sau de ratarea aromei în egală măsură. În timp ce chicotește satisfăcut de dulceața bomboanelor, netezește foliile de staniol și le înșiră bucuros la picioarele lui, pentru jocul ce urmează să-l încerce. Ia un dreptunghi lucios de foaie de aluminiu și o pliază peste Peninsula Iberică. Staniolul e pliat peste cupolele maure solzoase, peste casele cărămizii decorate cu arce, peste turnuri zugrăvite cu romburi și încununate de cruci creștine. Pliază apoi o altă fâșie peste fațadele pastelate ale clădirilor în stil rococo, decorate cu suporturi și coloane corintice cu motive florale. Apoi peste edificii din cărămidă în stil gotic și turnurile ca niște țepușe rebele îndreptate către cer. Conferă fâșiilor lucioase armonia clădirilor renascentiste cu frontoane triunghiulare, coloane corintice și arcade. Adună toate aceste machete fragile la picioarele sale, la gurile Dunării, le dezmembrează cu grijă și le împreunează într-un eclectism arhitectural. Acest amalgam de stiluri europene dă formă clădirii primăriei, edificiului Bibliotecii Naționale, Catedralei Nașterea Domnului, precum și multor altor piese arhitecturale inubliabile ale orașului Chișinău.” – Nicoleta Schițco
„Orașul este astăzi într-o țară istovită de lupte, ostilități și nelegiuiri. O țară care, deși a fost victimă a numerose fărădelegi, nu a încetat lupta pentru existență și suveranitate. Astăzi, anticul Visterniceni a căpătat numele de Chișinău, iar în ceea ce privește reputația sa, orașul a primit rolul de capitală a Republicii Moldova, devenind, astfel, un centru cultural și economic primordial al întregii țări.” – Valeriu Pretula
„Privind pe larg, orice oraș mare este o manifestare elocventă a geniului și voinței umane, cea mai complexă operă de artă, realizată prin țelul colectiv de a transforma radical mediul înconjurător. Dar fără o puternică viziune centralizată, pânza urbană devine rece și impersonală, greu de înțeles și pătruns, înfățișând numai materialul, ascunzând spiritualul” – Artur Marineac
„(…) este esențial să ne întrebăm ce înseamnă cu adevărat să fii o capitală europeană și care sunt condițiile necesare pentru a atinge acest statut. Nu este doar o chestiune de infrastructură și economie, ci și de identitate culturală și spirit comunitar. Chișinăul trebuie să-și definească propria sa viziune a unei capitale europene, care să reflecte valorile și aspirațiile sale unice.” – Bogdan Rotaru
Cristina Dicusar, bibliograf, Secția „Memoria Chișinăului”
Chișinău, orașul meu 