Anul 2023, la Chișinău, înseamnă, printre multe altele, sărbătorirea a 165 de ani de la construirea bisericii Sf. Teodor Tiron, zisă „Ciufli”/ „Ciuflea”. În 1934, Gheorghe Bezviconnîi scria despre această clădire și starea acesteia la aniversarea a doar 75 de ani de la construcție. Peste aproape un secol, trecând prin regimul comunist, această clădire și-a păstrat aspectul și importanța.
În anul 1933 s-a împlinit a 75-a aniversare de la cladirea bisericii Sf. Teodor Tiron din Chişinău şi mai mult cunoscută sub numele de „Ciufli”. Ca unul din enoriaşii acestui locaş al Domnului, țin și eu, cu ceea ce-mi este dat să contribui c-un obol la frumoasa sărbătorire a bisericii „Ciufli”, ai cărei credincioși să cunoască, de azi înainte, cine au fost ctitorii şi binefăcătorii lăcaşului lor de rugăciune, precum şi acei, care au condus turma lui Hristos a acestei parohii. […]
Printre propovăduitorii bisericii „Ciufli” am mai pomenit de regretatul misionar Alexandru T. Scvoznicov şi de părintele iconom-stavrofor Mihail Ceachir, cunoscut şi prin studiile sale despre Găgăuzi. Alături de ei merită o atenție deosebit de considerabilă şi Neculai Balabuha. Născut în 1853, la Kiev, acesta din urmă a absolvit, obținând titlurile cuvenite academice, Academia militară de jurisprudență (1877), Academia duhovnicească din Kiev (1906) şi Institutul arheologic. De la 1909 era misionar al eparhiei din Chişinău, petrecând ultimii ani ai vieții sale pe lângă biserica Sf. Teodor Tiron, unde, decedat la 15 Octombrie 1925, a şi primit dânsul ultimul său serviciu divin.(1)
În perioada din urmă, când la Chişinău s-a mutat Facultatea de Teologie a Universității din Iaşi, profesorii acestei Facultăți, d-nii: Popescu-Prahova, Gr. Pişculescu, C. Tomescu, C. Iordachescu, D. Popescu-Moșoia, P. Constantinescu-Iași, au ținut şi d-lor cuvântări și conferinţe, închinate mai ales tinerimii parohiei „Ciufli”, iar S. S. Arhimandritul Scriban a semnalat despre activitatea Societății locale de trezie.
Nici Seminarul din Chişinău n-a rămas străin intereselor luptei bisericii „Ciufli” împotriva sectantismului. Astfel, din îndemnul profesorului de omiletică, părintele Victor Popovici, au fost trimişi aci, pentru a ţine predici, tineri seminarişti.
Suntem datori să subliniem că şi cei de la cârma destinelor provinciei noastre n-au rămas străini bisericii Sf. Teodor Tiron. Primul – guvernatorul Pavel Feodorov – a arătat menirea.
După Unire o deosebită proteguire acestei biserici a dat d-l ministru Ion Inculeț. Fostul primar, d-l Sebastian Teodorescu, din îndemnul mirenilor, în frunte cu Gavriil A. Bezveconnâi, a împodobit biserica cu un frumos parc (2). D-nii generali Ion Rășcanu și Petre Cănciulescu și d-lor s-au interesat de bunul mers al traiului acestei biserici, sprijinite, într-un mod efectiv, și de d-nii: ministru Pan. Halippa, directorul gimnaziului No. 1 de băieţi şi senator Iosif Nica, energicul prefect al județului H. Marchetti, d-nii primari: I. Negrescu, D. Bogos și I. Costin.
Ajutorarea manifestată de mai sus n-a rămas neobservată pentru progresul parohiei „Ciufli”. Mai ales de protoiereul Teodor Petrovici, ajutat de protoiereul Ioan Erhan, s-au instituit unele organizații pentru educarea şi propagarea duhului înalt-creştinesc printre enoriași. De la 1920 a intensificat activitatea sa așa zisa, Epitropie parohială, înființată încă din 1906. S-au alcătuit cursuri misionare, un cor permanent, organizat de F.I.Androneac etc. Pe lângă biserică activează o Ospătărie parohială, al cărei suflet este buna Tatiana Ivanovna Sclifos, ajutată de multe alte femei, demne de laudă. Ospătăria se conduce de un Comitet parohial de binefacere. Din ctitoriile unor bătrâne, ce se adăpostesc aci, și subvenția Ministerului sănătății publice, acordată de d-l ministru Ion Inculet, sa ortodoxe. Între anii 1885-1919 parohia poseda o şcoală, condusă de construit un cămin parohial. S-a înfiinţat şi un Comitet parohial al femeilor învăţătorul Andrei Pavlenco, iar în 1919, pentru îndreptarea copiilor pe o cale bună de trezie, s-a întemeiat Societatea de trezie, la care s-a mai de apropiere a duhovnicilor adăogat Soc. Sf. Gheorghe. În același scop de apropiere a de mireni, preoții vizitează turma lor obştească în ajunul Crăciunului şi Bobotezei, iar vara – alcătuiesc procesiuni solemne pentru sfinţirea fântânilor, rugăciuni pentru ploaie şi sfântul maslu.
Văzând stăruința ce se depune din partea clerului, nici enoriaşii nu rămân departe de nevoile bisericești. Dovadă este contribuția lor la reînnoirea bisericii cu ocazia aniversării recente. În această muncă Consiliul parohial: prot. T. Petrovici, prot. I. Erhan, membrii Consiliului d-nii: Constantin Oglinda, Alexandra Sibirski, Gh. Cernobai, Gh. Borovitki, P. Cononov, epitropii: V. Popovnenco, A. Goroșcov, V. Volcov, Gh. Marciuc şi A. Lomâchin, candidații: F. Macar şi M. Cârlig, ca și ceilalți mireni ai parohiei, au depus o deosebită sârguință.
1 – Alături de biserica „Ciufli” e înmormântat protoiereul Arhip Sârbu (1870-1928), născut în comuna Gura-Roşie, jud. Cetatea-Albă, care după o activitate de misionar în Rusia, Siberia, China, Japonia şi America, a fost nevoit să pribegească de peste Nistru, în regiunea sa natală. [n. G.G.B.]
2 – În acest context, Gheorghe G. Bezviconi face următoarea precizare: „Ar fi bine ca succesorii d-lui Teodorescu să fie îndemnați de exemplul d-sale. În dosul bisericii, înaintea porții principale, unde de asemenea se proiecta crearea parcului, actualmente se află iarmarocul de lemne, deşi puţin frecventat, totuşi foarte murdar. Trotuarele dimprejur lasă și mai mult de dorit, căci sunt departe de starea asfaltului central. Aceste importante artere ale oraşului zac, de altfel, în deplină uitare a Primăriei.
Sursa: [,,Din trecutul nostru” (Chişinău), An. II, nr. 5, februarie, 1934, pp. 10-12]
Chișinău, orașul meu 