.

.

Ancheta de față este realizată cu dr. hab. Nelly ȚURCAN, șefa Campusului competențelor al BM „B.P. Hasdeu”.

1. Care este prima dumneavoastră amintire legată de Chișinău? Cum s-a schimbat, în timp, acea prima percepție a urbei?

Prima amintire legată de Chișinău este fragmentară. A fost o vizită împreună cu părinții mei pe când aveam vreo 5-6 ani ( ~a. 1965-1966). Țin minte că mergeam seara, pe un drum pavat (cu piatră de granit), pe ambele părți ale drumului erau foarte mulți copaci și mirosea a tei. Nu știu exact în ce zonă a orașului era, posibil nu departe de blocurile USMF (în centrul orașului). Mergeam la mătușa mea, care locuia într-un cămin al Universității de Medicină. De atunci au trecut foarte mulți ani, dar și acum țin minte acea mireasmă de tei. Dacă orașele au miros, cred că aroma de tei este mirosul Chișinăului.

 După acea vizită am fost de mai multe ori la Chișinău, inclusiv în excursie împreună cu clasa (cred că eram în clasa a 5-a). Atunci am vizitat niște muzee, ne-am plimbat prin oraș, dar cel mai mult m-a impresionat piața de pe str. Armenească și bunătățile care puteam să le cumpăr pe banii primiți de la părinți. Când am fost admisă la Universitate, am devenit practic locuitoare permanentă a Chișinăului. După absolvirea USM, am rămas să lucrez la Chișinău. De fiecare dată după plecările temporare la studii sau delegații, reveneam cu mult drag acasă, la Chișinăul mult dorit.

Cea mai mare schimbare în timp, pe care o constat (și nu e cea mai bună, deși sunt și schimbări pozitive): orașul a fost mult mai verde, mai spațios și mai curat.

2. Ce străzi, parcuri, clădiri, piețe etc. ale capitalei noastre reprezintă pentru dvs. o deosebită valoare afectivă, intelectuală, existențială? Unde vă simțiți bine în Chișinău și de ce?

Nu cred că am foarte multe locuri concrete în Chișinău, care sunt pentru mine foarte deosebite. La Botanica, Buiucani, Sculeni și Petricani am fost foarte rar. Anumite sentimente mă leagă de locurile, unde am locuit în anumite perioade ale vieții. Evident, nu pot uita căminul USM, care se afla peste drum de Memorial, și zona din apropiere. De sectorul Râșcani din Chișinău mă leagă amintiri frumoase, când am început activitatea profesională la Biblioteca USM, facultatea de Economie. Am locuit în acest sector aproape 10 ani. Locuiam într-un apartament la etajul 10, de unde se vedea orașul ca pe palmă, foarte frumos, verde și cu clădiri albe. Cred că Râșcani este unul din cele mai frumoase sectoare ale orașului. Îmi place și Ciocana, un sector nou, dar cu aer mult mai curat ca în celelalte zone ale orașului.

3. Cum ați defini sintagma „Chișinăul meu”?

Bănuiesc că nu voi fi originală, dacă voi menționa parcul Catedralei, parcul Ștefan cel Mare și parcul de la Valea Morilor (fostul lac Comsomolist), unde ne plimbam foarte des în perioada studenției. Îmi plăcea să mă plimb în centrul orașului, unde erau clădiri vechi (astăzi multe din ele dispărute sau într-o stare dezastruoasă, inclusiv clădirea BM sau fosta clădire a societății „Знание” pe str. București, sau vila Herța de pe bl. Ștefan cel Mare ș.a.).

Îmi pare rău că aceste clădiri dispar și dispare acel farmec pe care-l avea orașul.

Sursa:

„Chișinăul meu” : ancheta „BiblioPolis”. In: BiblioPolis. 2021, vol. 82, nr. 3, pp. 28-29.