Secția „Memoria Chișinăului” și-a mărit colecția de cărți cu un nou volum istoric ce valorifică filatelia basarabeană, sub aspectul dezvoltării, creației și valorificării colecției de cărți poștale ilustrate.

Publicată  în 2020, „Istoria cartofiliei Basarabene”, Volumul II, este un catalog ilustrat ce cuprinde o descriere detaliată a cartofiliei basarabene din secolul XIX, menționând în prezentul volum apariția și dezvoltarea cartofiliei în Basarabia în perioada interbelică (1918-1944). Coperta lucrării prezintă ilustrații ale diferitor locații din Basarabia ce constituie, de fapt, o alegorie de cărți poștale, captând atenția oricărui cititor.

Pentru introducerea în temă, ca domeniu de activitate a colecționarilor, cartofilia ia naștere la sf. sec. XIX, odată cu apariția cărților poștale. Astfel, potrivit unei baze de date, numărul de cărți poștale ilustrate cu tematică basarabeană, editate în anii 1918-1944, ar depăși o mie de subiecte. Colecția de cărți poștale  ilustrate în această perioadă include piese cu diverse tematici precum: topografie, istorie, natură, floră, faună, personalități ș.a. surprinzând Chișinăul în diverse ipostaze. Volumul începe cu definirea conceptului de cartofilie, introducând din start cititorul în subiectul propriu-zis al lucrării.

Capitolul II prezintă o cronologie a apariției cărților poștale românești cu tematică basarabeană, fiind completat de următorul capitol intitulat – „Scurt istoric al cărților poștale”. Acestea din urmă descriu în amănunt anii de apariție și dezvoltare a cartofiliei, punând accent pe schimbările din Basarabia: Marea Unire, anexarea Basarabiei și formarea RASSM, ulterior a RSSM.

Capitolul III „Procedeele de realizare a cărților poștale ilustrate” include temele „Enigma cifrei de pe clișeul fotografic” și „Tehnicile poligrafice folosite în producerea cărților poștale”. Astfel, printre tehnici poligrafice se enumeră mascarea, metoda „sandwich” și fotomontajul. Un alt element primordial în realizarea ilustratelor îl constituie fotografia, despre care se relatează pe larg în capitolul V, menționându-se cele mai cunoscute ateliere din Chișinău, cum ar fi: Foto-Royal, situat în str. Mihai Viteazul (act. M. Eminescu); Foto-Max (str. Armenească, nr.45); Foto-Electric și Foto-Rapid (scuarul Catedralei); Foto-Studio-Bella (str. Alexandru-cel-Bun, nr.71); „La Mișu” (str. Pușkin, nr.50); „Universal” (str. Pușkin, nr.42); „Victoria”, „Lux” ș.a.

Ultimul Capitol încununează volumul cu o listă vastă de emitenți cartofili: Librăria „Glasul Țării”, Librăria „Kinga”, Editura Librăriei Cogan(Bolgrad), Editura „Moria” etc. Fiecare emitent propune spre atenția cititorului o serie de ilustrații alb-negru, cât și color, cu locații din Chișinău, menționând: Banca orașului, Primăria, Teatrul Popular, Administrația Financiară, Închisoarea Centrală, Liceul Militar, diverse străzi etc.

Ciobanu, Aureliu. Istoricul cartofiliei Basarabene: Catalog cartofil ilustrat / Aureliu Ciobanu, Constantin Gh. Ciobanu; Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Asociația Filateliștilor, Maximafiliștilor și Cartofiliștilor din Republica Moldova. – Chișinău: Cartdidact, 2020 – Vol.2: Perioada interbelică (1918-1944). – 2020. – 212p.:fig., tab.

---

Schin Evelina, Secția „Memoria Chișinăului”