Cărți noi în colecția „Memoriei Chișinăului”
Pe rafturile Secției „Memoria Chișinăului” au apărut patru cărți noi ale scriitoarei Ludmila Toma. Este vorba despre lucrarea „Procesul artistic în Republica Moldova (1940-2000)” tipărită în varianta română și rusă și două cărți dedicate pictorilor Sergiu Galben și Ludmila Țonceva.
Ludmila Toma este critic de artă, Om Emerit al Republicii Moldova (1996), doctor în studiul artelor, conferenţiar universitar, cercetător, deţinătoare a numeroase premii şi distincţii: Premiul „Moisei Gamburd” al Ministerului Culturii al Republicii Moldova (2004), Premiul pentru merite deosebite în prosperarea Artelor Plastice (1998, 2004) şi pentru Critica de Artă (2009), al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova, Diploma „Meritul Academic”.
A participat la expoziții din R. Moldova și România, la diverse întruniri profesionale de nivel internațional. A elaborat studii, a editat monografii și lucrări cu referință la creația unor pictori din R. Moldova: Mihail Grecu (1971), Claudia Cobizeva (1978), Ada Zevin (1983) etc. A publicat lucrări în domeniul de specialitate: ”Moldova. Artă contemporană” (2006), ”Dimitrie Sevastianov” (album, 2012) ș.a. A semnat peste 200 de studii și articole de specialitate în publicații periodice naționale și internaționale.
Puteti lectura interviul cu Ludmila Toma, făcând click aici.
- Toma, Ludmila. Procesul artistic în Republica Moldova (1940-2000) : Pictură. Sculptură. Grafică / Ludmila Toma ; trad. din lb. rusă: Tatiana Timofeiov, Angela Borș ; trad. în lb. engl.: Victoria Fedorenco; foto lucrări: Iurie Foca [et. al.]. – [Chișinău] : Muzeul Național de Artă a Moldovei, 2018 (Combinatul Poligrafic). – 246 p. fig.
Vorbind despre lucrarea „Procesul artistic în Republica Moldova (1940-2000)” publicată în 2019, monografia este rezultatul multor ani de cercetare asiduă a particularităților evoluției artei plastice de șevalet din Moldova în cea de-a doua jumătate a sec. XX. Obiectul de studiu l-au constituit nu doar operele cunoscute, dar și cele uitate, menționate în cataloage și reflectate în fotografii, publicațiile despre arta plastică și documentele de arhivă. Astfel, cititorul va putea admira fotografiile reprezentative ale creațiilor Valentinei Rusu Ciobanu, Glebus Sainciuc, Mihai Grecu, Iurie Canașin, Claudia Cobziev ș.a., precum și să citească descrierea și semnificația acestora în viziunea autoarei.
Structura monografiei este condiționată de particularități istorice concrete. Transformările destul de frecvente în societate și cultură (anii `40 – începutul anilor `60, a doua jumătate a anilor `80 – începutul anilor `90) sunt reflectate în analiza minuțioasă a activității expoziționale.
De asemenea, în lucrarea de față autoarea relevă rolul personalităților creatoare, rămânând fidelă criteriilor de de evaluare tradiționale și demonstrând că menținerea unui nivel ridicat al culturii plastice întotdeauna a fost crucială, dar mai ales în perioada de criză ale evoluției artei tradiționale.
Cartea, fiind disponibilă atât în varianta română, cât și rusă, este destinată studenților de la instituțiile de învățământ cu profil umanitar, plasticienilor, istoricilor de artă și tuturor celor interesați de problemele dezvoltării artei plastice naționale.
- Toma, Ludmila. Sergiu Galben = Сергей Галбен / autor-alcătuitor, concept al machetului: Ludmila Toma ; traducere: din limba rusă: Irina Nechit ; în limba engleză: Victoria Fedorenco. – Chișinău : S. n., 2020 (Combinatul Poligrafic). – 79 p. : fot., reprod., reprod. color.
A doua lucrare, dedicată pictorului Sergiu Galben, un reputat colorist care s-a afirmat încă din anii 1970 în pictura din Republica Moldova, reprezintă un studiu al autoarei despre procesul de formare a personalității artistului, despre complexitatea expresivității coloristice, legate în mod organic de fondul nostru identitar, de matricea locurilor natale. Pe lângă descrierea bogată a biografiei și creației, cititorul va găsi o întreagă colecție de fotografii ale picturilor lui S. Galben, pe care o poate analiza în detaliu.
Din bogata sa creație remarcăm interesul artistului de a reprezenta în picturile sale străduțele vechi din Chișinău, în diferite anotimpuri. Astfel, putem menționa pictura „Strada Gr. Ureche (Chișinău, 2011)”, „Strada Armenească”, „Iarna în orașul vechi”. Autoarea descrie: „Artistul accentuează pereții albi, suprafețele însorite ce contrastează cu umbrele mov de pe străzi (Strada Gr. Ureche, 2011; Strada Armenească (2012)) sau găsește contraste puternice în interiorul unei game de tonalități reci (Iarnă în Orașul Vechi, 2009)”.
Textul cărții este disponibil în limba română și rusă, lucrarea fiind însoțită și de un rezumat în limba engleză.
- Toma, Ludmila. Ludmila Țonceva = Людмила Цончева / L. Toma ; trad. din lb. rusă: Ala Rusnac ; trad. din lb. engl.: Victoria Fedorenco. – Chișinău : S. n., 2019 (Combinatul Poligrafic). – 160 p. : fig. color, fot.
Volumul dedicat Ludmilei Țonceva, pictoriță care s-a impus în anii `60 ca exponent talentat al școlii moldovenești de pictură, reflectă evoluția creației artistei. După cum descrie autoarea cărții, pânzele pictoriței au fost achiziționate de muzee prestigioase și de colecționari particulari, fiind reproduse în diverse publicații: „Arta Ludmilei Țonceva nu-și pierde cu anii din atractivitate, impresionând prin căldura sentimentelor și prin expresivitatea cromatică”.
Descrierea biografiei și periplului Ludmilei Țonceva în lumea artistică vine pas în pas cu fotografiile lucrărilor sale, care atrag cu siguranță atenția cititorului. Admirând operele plastice expuse în lucrare, am descoperit câteva picturi ale străzilor și bisericilor din Chișinău, or la începutul anilor `80 tema preferată a creației artistei devine capitala: „Orașul este perceput ca un organism viu, complex, schimbător și unic. În pânzele Ludmilei Țonceva căsuțele țanțoșe la curte se întristează pe seama trecutului, iar casele vechi cu anexe din partea de jos a orașului sunt o mărturie a dramei multor generații. Noile cartiere sunt văzute de departe, ele se înalță de după parcuri, de după limpezimea lacurilor, deasupra construcțiilor vechi, ca niște insulițe împrăștiate”.
Astfel, picturi precum „Peisaj de pe strada Sciusev. 1982”, „Peisaj urban. Seară. 1984”, „Biserica Adormirii Maicii Domnului. Chișinău. 1997”, „Biserica Bunei Vestiri. Chișinău. 2009”, „Arc din trandafiri la Grădina Botanică. 2000” scot la iveală frumusețea orașului văzută prin ochii pictoriței.
Cojocaru Irina, bibliograf, Secția „Memoria Chișinăului”
Chișinău, orașul meu 