Fiecare Noutate ce se regăsește pe rafturile „Colecția Chișinău” reprezintă o veritabilă perlă a patrimoniului cultural al Chișinăului.

„Colecția Chișinăului” de această dată este completată cu alte volume, precum „Nicolae Mătcaș: Risipă și măsură: Biobibliografie”, „Colegiul Național de Coregrafie”, „Teatrul de televiziune – între canonul modern și formatul postmodern”, „Identitățile Chișinăului. Orașul interbelic. Ediția a cincea”, „Chișinăul de ieri și de azi”, și altele.

Pentru a decoperi „Colecția Chișinăului” vă prezentăm o scurtă informație a unor

Nicolae Mătcaș: Risipă și măsură: Biobibliografie / Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” ; autori-alcătuitori: Elena Ungureanu, Maria Cudlenco ; coordonator: Lidia Kulikovski ; ediție îngrijită de Mariana Harjevschi ; redactare bibliografică: Claudia Tricolici. – Chișinău : Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, 2020. – 400 p. : fot.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” aduce omagiu domnului Nicolae Mătcaș – profesor universitar, filolog, publicist, poet, personalitate marcantă în viața social-politică și culturală din Republica Moldova și România, prin scoaterea de sub tipar al volumului Nicolae Mătcaș: Risipă și măsură: Biobibliografie. Un volum care face parte din colecția „Bibliographica”.

Prin acest omagiu, noi, cititorii avem ocazia să facem cunoștință cu personalitatea lui Nicolae Mătcaș dar și cu sursele care au ieșit în ultimul deceniu de sub pana scriitorului.

Lectura acestui volum ar începe cu capitolul intitulat „Nicolae Mătcaș – Tribun și estet„ în care sunt redate două studii biografice și un interviu. În alt capitol intitulat ”Numai în miezul limbii” este discutat statutul limbii populației băștinașe. Capitolul intitulat „Microfonul 3” sau „Unul dintre mulți” alcătuit din diverse articole în care sunt prezentate activitățile de apărător consecvent al cetății și al limbii române din Basarabia al scriitorului. În capitolul „Prelat al limbii” sunt câteva studii dedicate poeticii scriitorului, iar în capitolul „Dragostea e ardere deplină” se conturează imaginea profesorului prin versuri ce au fost de nenumărate ori publicate în reviste. Conținând peste 900 de surse bibliografice, capitolul „Bibliografie” reprezintă vasta activitate științifică, didactică, publicistică și poetică al lui Nicolae Mătcaș.   

Volumul este o lucrare inedită în care discipolii scriitorului își exprimă mesajele de felicitare și recunoștință pentru măria sa Nicolae Mătcaș.

Colegiul Național de Coregrafie din Republica Moldova / alcăt.: Antip Țarălungă, Iurie Gorșcov. – Chișinău : S. N., 2013 (Tipogr. „Notograf Prim”). – 224 p.

Lucrarea ce a fost tipărită în anul 2013, la Chișinău, reflectă o istorie despre Colegiul Național de Coregrafie din anul 1991, dar secție din cadrul Tehnicumului Muzical „Ștefan Neaga”  în anii 1952.

Anul tipăririi carții marchează 22 de ani de activitate a Colegiului Național de Coregrafie, fiind une dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ în domeniul coregrafiei din lume. În instituție s-au format 121 de lauriați și diplomați ai diverselor concursuri internaționale de balet, printre care: 7 dintre ei sunt Artiști ai Poporului, 25 – Artiști Emeriți, 8 – Maeștri în Arte.

Cartea conține date autobiografice și interpretări în limba română și rusă, lista absolvenților secției Coregrafie începând cu anul 1957 și până în anul 2011, listele absolvenților secției Coregrafie din cadrul Școlii Republicane de Muzică „Eugen Coca”, lista elevilor Colegiului Național de Coregrafie – lauriați și diplomați ai concursurilor internaționale de balet.

Lupașcu-Bohanțov, Alexandru. Teatrul de televiziune: între canonul modern și formatul postmodern / Alexandru Lupașcu-Bohanțov; Inst. Patrimoniului Cultural. – Chișinău: Epigraf, 2019 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 248 p.

Monografia „Teatrul de televiziune: între canonul modern și formatul postmodern” înglobează subiecte care redau importanța și potențialul teatrului de televiziune din Republica Moldova. Lucrarea cuprinde cinci capitole: Capitolul I – Teatrul de televiziune: destinul unei structuri audiovizuale, Capitolul II – Probleme de poetică a teatrului de televiziune, Capitolul III – Practici discursive în spectacolele de teatru TV ale regizorilor din Republica Moldova, Capitolul IV – Teatrul și televiziunea în spațiul mediatic postmodern, Capitolul V – Metamorfoze estetice și axiologice în morfologia neoteleviziunii.

Capitolele finale ale lucrării definesc fenomenul de teatralizare a culturii audiovizuale contemporane. În aceeași măsură, este discutat fenomenul teatrului de televiziune din Republica Moldova în aspect comparativ cu cele din alte țări.

În cuvântul de introducere sunt abordate raporturile dintre teatru-film-televiziune, sunt enumerate o serie de probleme din sfera comunicării televizuale, pe care cercetătorii din Republica Moldova le-au abordat mai puțin: relațiile dintre televiziune și cultura tradițională, schimbările produse în cadrul conexiunilor dintre teatru și televiziune, impactul spectacolelor TV asupra publicului, etc. Lucrarea constituie primul studiu monografic din Republica Moldova.

Iar articolele despre „Identitățile Chișinăului. Orașul interbelic. Ediția a cincea” și „Chișinăul de ieri și de azi” le puteți găsi pe pagina blogului Secției „Memoria Chișinăului”: https://chisinaucapitala.wordpress.com/2020/12/28/chisinaul-de-ieri-si-de-azi-2/ și https://chisinaucapitala.wordpress.com/2020/09/17/lansarea-cartii-identitatile-chisinaului-editia-a-v-a/?fbclid=IwAR3elC3vZAeNaArJEYvWhsE5R7fZofAwuLV6J7RjgvI1EY70R07XN5_ltic.