Un eveniment inedit are loc astăzi – celebrarea a 584 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului.

Secția „Memoria Chișinăului” vă propune un scurt istoric al acestui eveniment.

La 17 iulie 1436 domnitorii Moldovei Ilie Vodă și Ștefan Vodă, au întărit lui Oancea-logofăt mai multe moșii drept răsplată pentru slujbă credincioasă – acestă data devenind cea mai veche mențiune documentară despre Chișinău. Prin această mențiune se precizează ca hotar și Chișinăul pe Bâc, căruia i se mai zicea „târgul Chișinăului”.

De la vest la est, râul Bâc străbate orașul Chișinău, împărțindu-l în malul drept și cel stîng. Se consideră că anume în apropierea râului a apărut prima aşezare.

Astfel, în locul Chișinăului de astăzi, se întindeau 6 sate fiecare cu istoria lui, și anume: Chișinăul propriu zis; Buicanii, suburbia de astăzi a cărei moșie se întindea până la Bâc; Vovințenii, care s-a contopit cu Buicanii și care era așezat spre vest de Buiucani; Hrusca, care ocupa regiunea școlii eparhiale și a cimitirului armenesc, inclusiv Malina-Mică; Visternicenii – Râșcanovca de acum, de pe malul stâng al Bâcului, care ținea de pârcălăbia Orheiului; Muncești – astăzi regiunea drumului și barierei Muncești, împreună cu satul Muncești.

În 1466 cancelaria domnitorului Ștefan cel Mare a emis un document prin care a întărit seliștea Chișinău după Vlaicu Pârcălab, unchiul domnitorului, acesta aflându-se în posesia lui timp de 100 de ani.

Chișinăul, un oraș vast, întins pe 7 coline după frumosul exemplu al Romei este unul din puținele orașe, al cărui nume n-a suferit nici un fel de schimbare în cursul unui rând de veacuri. Și în vremea lui Alexandru cel Bun, numele Chișinăului se pronunța la fel ca astăzi. Însă existau mai multe teorii prin care etimologia numelui topic Chișinău provine de la cuvântul ucrainean „Chiseni” ceea ce înseamnă „buzunar”, sau „Keșene” ceea ce înseamnă în limba tătărească capelă pe mormânt, sau „Keșen”- însemnând mănăstire.

Timp îndelungat, Chișinăul a traversat momente de glorie și de nimicire, trecând prin foc și pară la propriu datorită turcilor și tătarilor, finalmente supraviețuiește ca o pasăre phoenix.

Pentru a marca locul din care istoricii au demonstrat că a pornit construcţia oraşului, în anul 1986, pe strada Albişoara colţ cu strada Puşkin, a fost instalată Piatra de temelie a Chişinăului cu o placă cu inscripţia în grafia chirilică. La 12 octombrie 2011, Piatra de temelie a Chişinăului a fost renovată. Cu ocazia Hramului capitalei, Primăria a schimbat inscripţia din alfabetul chirilic în cel latin.Dezvelirea pietrei a fost marcată de imprimarea unei plăci cu inscripţia: „Locul de temelie a Chişinăului.” În apropiere, așezată pe o sprânceană de deal deasupra Bâcului, în forma unei corăbii, cu o cupola și o clopotniță, data fondării acesteia rămânând necunoscută până în present se află biserică Mazarachi – ca arhitectură veche moldovenească, dar totodată și cea mai veche biserică din Chișinău.

Astăzi, când celebrăm 584 de ani de la prima atestare a Chișinăului, aducem mulțumiri tuturor personalităților care prin eforturi enorme, și prin dragostea pentru acest oraș, au făcut posibilă existența orașului nostru.