Astăzi, 16 aprilie se împlinesc 120 de ani de la nașterea Rozaliei Spirer, prima femeie-arhitect din Basarabia.
Etti-Rosa Spirer s-a născut pe 16 aprilie 1900 în Galați, România, în familia unui supraveghetor de proprietate, devenind unul dintre cei cinci copii dintr-o familie evreiască. A fost prima femeie arhitectă a Basarabiei.
Studiile le-a făcut la Școala Superioară de Arhitectură din București, actualmente Universitatea de Arhitectură și Urmanism Ion Mincu.
Mult timp nu a putut găsi un loc de muncă permanent, câștigându-și traiul din activități ocazionale. Atunci când în anii ’30 România a fost lovită de criza economică, femeile pretutindeni erau concediate pentru a asigura cu locuri de muncă bărbaților-capi de familie. În 1932 ajunge la Bălți unde este imediat angajată în cadrul biroului tehnic al primăriei locale unde a fost singurul arhitect, având pregătirea necesară. I se încredințează toate lucrările de proiectare din municipiu și din județul Bălți. Pentru sediul primăriei a restaurat interiorul casei lui Makarov, a reconstruit, în 1934, pentru sediul Tribunalului casa lui Katarji-Bodesku, căreia i s-a mai ridicat un etaj (mai târziu folosit pentru Casa Pionerilor din oraș, apoi ca Palatul Căsătoriilor), precum și multe alte clădiri, care acum sînt niște podoabe ale capitalei de nord.
Clădirii cu un nivel i s-a mai adăugat un etaj, balcon, coloanele și astăzi este considerată una dintre cele mai frumoase clădiri din Bălți. A mai proiectat lucrările pentru refacerea Casei Makarov pentru sediul al Primăriei, case particulare cu 1 – 2 etaje, case de raport cu apartamente. Operele ei aparțin arhitecturii moderniste. Ea este autoarea clădirilor pentru primărie, cluburi, case particulare precum și multe alte clădiri, care acum sunt niște podoabe ale capitalei de nord. Clădirii cu un nivel i s-a mai adăugat un etaj, balcon, coloanele și astăzi este din diferite localități ai județului. A proiectat localurile pentru școlile în județ și în municipiul Bălți.
După cel de- al Doilea Război Mondial s-a întors din evacuare la Chisinău, unde a activat ca arhitect superior, arhitect-autor de proiecte. A participat la prima expoziție a arhitecților din fosta U.R.S.S. din 1944.
La Chișinău, și-a găsit un loc de muncă în biroul de arhitecți “Dorproject”, o organizație unională care avea o filială în Moldova. Țara a început să restabilească căile ferate, și era necesar de a construi stații în stil local. Biroul în cadrul căruia activa Spirer se ocupa de proiectarea acestor stații.
La Chișinău, ea a realizat un proiect de restaurare a Bibliotecii “A. Jdanov” (fostul Hotel “Suisse”, acum Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”, 1946) ; reconstrucția clădirii ale fostei Camere de Stat pe strada Moghilev (mai târziu, Berzarin), Ministerului Finanțelor pe strada Stefan cel Mare, 168 (1946-1948) și Palatului “Sfatul Țării” (1950); clădirea Institutului Politehnic „S. Lazo” din Chișinău.
Restaurarea Hotelului „Suisse” era considerată de Spirer drept un eveniment special în biografia sa. Frumoasă clădire cu două etaje, unde se opreau toate celebritățile, venite în vizită la Chișinău, a fost distrus în proporție de o treime, în timpul celui de-al doilea război mondial. În înfăţişarea ei arhitectonică actuală, clădirea bibliotecii datează din anii 1946-1947, când a fost reconstruită din temelii. Or, edificiul a suferit mari prejudicii ca urmare a bombardamentelor necruţătoare la care a fost supusă capitala Basarabiei în anii celui de-al doilea război mondial. Proiectul pentru refacerea clădirii a fost elaborat de arhitectul E. R. Spirer sub conducerea nemijlocită a academicianului A. V. Şciusev. Cu această ocazie, casei i s-a adăugat un al treilea etaj, edificiul fiind îndepărtat, în același context, cu cca 2 metri de la stradă pe latura dinspre Sud-Vest și alungit, concomitent, pe orizontală astfel ca să cuprindă întreg spațiul dintre străzile care îl flanchează pe laturile Nord-Vest și Sud-Est. Cu toate acestea, aspectul decorativ exterior al noii clădiri repetă, în linii mari, arhitectonica vechiului edificiu așa cum se constituise către finele secolului al XIX-lea.
În martie 1950, printr-o hotărâre a Comitetului orășenesc Chișinău, o parte din încăperile de la parter (în primul rând spațiul ocupat de restaurant) a fost pusă la dispoziția Bibliotecii A. Jdanov (în prezent Biblioteca Municipala “B.P. Hasdeu”), aceasta coexistând, de mai mulți ani de zile, în condiții de bună vecinătate, cu Farmacia Nr. 77 şi cu librăria “Cartea academică”.
Timp de mai multe decenii, Rozalia Spirer a activat în cadrul Departamentului de Arhitectură și Construcție al Institutului de Proiectare “Moldgiprostroi”. La începutul anilor 1970, s-a ocupat de proiectarea blocurilor cu multe etaje din beton armat monolit folosind tehnica cofrajelor glisante. Primul bloc de acest tip în Chișinău, o casă de locuit cu nouă etaje a fost ridicată pe bulevardul Negruzzi. Acest bloc a fost ultimul ei proiect, înainte de pensionare, în 1972.
Rozalia Spirer a decedat la 30 martie 1990, cu două săptămâni înainte de a împlini vârsta de 90 de ani. A fost înmormântată în cimitirul „Doina”, vizavi de biserica cimitirului.
Restaurarea clădirii. După reconstrucție a fost adăugat etajul trei.
Surse:
http://www.moldovenii.md/md/people/1092
Chișinău, orașul meu 