Chișinăul – în obiectivul camerei de filmat

Primul film documentar, consacrat Chișinăului, „Capitala Moldovei” (Столица Молдавии), a fost realizat în 1956 la Studioul „Moldova-film” sau, cum se numea pe atunci, Studioul de filme artistice, cronică și filme documentare din Chișinău. Autorii lui sunt: A.I. Litvin (scenariul și regia) și L.I. Proscurov (imaginea), alb/negru, 1 act. Filmul a fost conceput ca o schiță documentară.

Începe, cum odinioară au început și frații Lumiere, cu „sosirea trenului în gară”: imaginea gării din Chișinău și a trenului, pe vagonul căruia scrie: Chișinău – Moscova. După care urmează peronul și piața din fața gării. Un pasager a urcat într-un taxi și… a început călătoria prin Chișinău. Se presupune, că acest pasager a venit pentru prima oară în capitala Republicii Moldova (pe atucni: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) și vrea s-o cunoască. Regizorul a găsit acest procedeu: de a prezenta Chișinăul într-o manieră originală – o călătorie cu taxiul prin capitală. Cine, dacă nu taxiștii cunosc cel mai bine orașul?! Pasagerul este dus pe arterele principale ale Chișinăului, prin parcuri, muzee și, desigur, la hotel, unde, odihnindu-se, își continuă călătoria.      Sunt filmați din mersul mașinii, îi vedem discutând, probabil, șoferul îi povestește despre oraș, despre străzi, clădiri. Evident, că-l poartă pe artera principală: bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (în perioada sovietică – bulevardul Lenin). Ajung și pe str. Livezilor (actuala str. A. Mateevici), unde se afla la acea perioadă Institutul agricol „Serghei Lazo”, trec și pe lângă clădirea Unviersității de Stat din Moldova, trec și pe lângă noul hotel „Moldova” (acum – MobiasBanc).

Taxiul agunge și la clădirea Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală (pe atunci – Muzeul Ținutului Natal ) de pe str. M. Kogălniceanu. Aici se opresc și pasagerul intră în muzeu pentru a face cunoștință cu exponatele – covoare și diverse expoziții. După această „excapadă”, pasagerul agunge la Casa-muzeu „A.S. Pușkin”, situată pe str. Anton Pann (la acea perioadă – str. Antonovskaia). Revin, în centru, la monumentul lui Ștefan cel Mare, din geamul taxiului se vede parcul, florile, copacii, apoi trec și pe lângă clădirea Muzeului de Arte de pe bulevard.

Pentru prima oară, într-un film documentar, orașul ne-a fost arătat în toată frumusețea, bogăția și splendoarea de la acea perioadă. Sunt filmate clădiri mai vechi, clădiri noi – Academia de Științe a Moldovei (atunci se numea – Filiala Moldovenească a Academiei de Științe a URSS), Spitalul Clinic Republican pentru Copii de pe str. V. Alecsandri (pe atunci – str. G. Kotovski), dar și clădiri care abia se construiau – cea a Poștei Centrale și a hotelului „Inturist”. Despre noile construcții vobește arhitectul principal al orașului Chișinău, Fiodor Petrovici Naumov.

În acest documentar sunt filmate și câteva personalități din lumea atrelor: pictorul Leonid Grigorașenco, pictorii-scenografi Anatoli Șubin (scenograful principal la Teatrul de Operă și Balet) și Constantin Lodzeiski, ambii și-au adus contribuția, cum menționează crainicul, la decorarea Palatului pionerilor din Chișinău.

Pelicula a păstrat și clădirea Fabricii de tricotaj „Steaua roșie”, cea a Fabricii de încălțăminte „Serghei Lazo” de pe str. Bulgară, a Fabricii „Bucuria”. Curiozitatea i-a dus pe autori și-n interiorul fabricii, unde se produceau bomboane și alte produse de cofetărie, apoi au poposit și la EREN, la Parcul „Valea Morilor” (Lacul Comsomolist), la Fabrica de vinuri, la bazinul Asociației sportive „Locomotiv”.

Spre sfârșit poate fi văzut Chișinăul și străzile sale pe timp de noapte. Vedem, cum se aprind luminile la intrarea în clădirea Teatrului Național „Mihai Eminescu” (pe atunci – Teatrul Muzical-Dramatic „A.S. Pușkin”, tot în aceeași clădire activa și trupa Teatrului de Operă și Balet), este filmat cinematograful „Patria” – „doldora” de spectatori.

Sfârșește filmul cu un răsărit de soare. Începe o nouă zi, străzile sunt spălate cu apă, un avion zboară de-asupra Chișinăului, așa că orașul poate fi admirat de la înălțime.

Documentarul este însoțit de comentarii. Astfel, vocea de după cadru ne informează că repertoriul Teatrului de Operă și Balet s-a complectat în „această stagiune” cu o nouă lucrare: opera „Grozovan”. Din comentariu mai aflăm, că în capitala Moldovei, zilnic, sosesc „reprezentanți din republicile frățești, oameni de vază, specialiști, simpli cetățeni, care vor să-și petreacă zilele de concediu la sud. Dar, oricine ar veni, fiecăruia îi va rămâne pentru mult timp în amintire imaginea acestui oraș însorit și plin de viață”.

Această imagine a „orașului însorit și plin de viață” va deveni un fel de „carte de vizită” a Chișinăului și va fi perpetuată și în alte filme, realizate la studioul „Moldova-film” pe parcursul anilor.Capitala Moldovei 1956

Pelicula se păstrează la Arhiva Națională a Moldovei. Tot aici se păstrează și Foaia de montaj cu Nr 548, în care este descris fiecare cadru al primului documentar despre orașul Chișinău – „Capitala Moldovei”.

Larisa Ungureanu,

critic de film

Leave a comment