Monumentul lui Ştefan cel Mare – simbol al Chișinăului este amplasat la intersecţia de străzi cu Piaţa Marii Adunări Naţionale. Monumentul este orientat spre strada Mitropolit Bănulescu – Bodoni şi Piaţa Marii Adunări Naţionale. A fost dezvelit la 29.04.1928 cu ocazia aniversării a zecea a hotărârii Sfatului Ţării privind unirea Basarabiei cu România. Monumentul a fost turnat la Bucureşti din bronz şi este o creaţie a sculptorului moldovean Alexandru Plămădeală, arhitect – A. Bernardazzi.
Este consacrat Domnitorului Moldovei Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare, iar din anii 90 ai sec. XX şi Sfânt. A domnit 47 de ani (1457- 1504). A dus 47 de bătălii din care în 44 a ieşit învingător. Conform unei tradiţii, după fiecare bătălie câştigată, ctitorea câte o biserică sau o mănăstire. Faptele sale de arme erau cunoscute în întreaga Europă, fiind numit de Papa de atunci „atlet al creştinătăţii”, pentru lupta sa eroică împotriva Imperiului Otoman.
Monumentul reprezintă o operă sobră, impozantă ce se evidenţiază printr-o unitate compoziţională, prin tratarea monolită a formelor. Chipul Domnului Moldovei este surprins într- o poziţie, ce-1 caracterizează reuşit: În mâna dreaptă ţine crucea – simbol al creştinităţii, credinţa apărată de el pe parcursul întregii vieţi, iar în mâna stângă sabia – lupta cu jertfire de sine pentru apărarea independenţei Moldovei de cotropitorii musulmani. Instalat la intrarea în vechiul parc, statuia împreună cu grilajul decorativ, cu poarta şi cu elemente decorative de amenajare, formează un complex monumental unitar, constituind un adevărat simbol emblematic al oraşului şi ţării.
Din cartea: Ion Perojoc. Ghidul Chişinăului. – Chișinău, 2013. – P. 34.
Chișinău, orașul meu 