Pictorul Pavel Şilingovski s-a născut la 16 februarie 1881 în Chișinău.

Studiile și le-a făcut la școala de Băieți nr. 2 din Chișinău (1891-1894), Școala de Desen la T. Zubcu (1893-1894); Colegiul de Arte Plastice din Odesa în atelierul lui K. Konstandi și G. Ladajînski (1895-1901), Academia de Arte Plastice din Petersburg (1903), în atelierul profesorului D. Kardovski. Lucrarea de diplomă Ghicitul. Basarabia o susține în 1911, obținînd specialitatea de pictor. Mai apoi studiază la Facultatea de Grafică a aceleiași instituții în atelierul gravorului V. Mate (1914).

Activitate profesională: călătorii de documentare în Bulgaria (1912), Georgia (1926, 1935), Volga (1929), Ucraina (1939), Armenia (1925, 1927). Este profesor la cursurile superioare de Arhitectură pentru Femei a lui E. Bogaiev (1912-1925). Mai e profesor și academican al Academiei de Arte din Petersburg. I se acordă titlul de pictor-gravor pentru realizarea lucrării de diplomă Fuga în Egipt și Lot și Fiicei sale (1914).

Are următoarele lucrări: Basarabia. Ghicitul (1911). Participă la pictarea Catedralei Alexandru Nevski din Sofia, Bulgaria (1912), Saharna. Călugăr (1910), Mănăstiri din Bulgaria (1913), Basarabia. Oi (1913), Basarabia. Furtună (1913), Peisaj cu drum (1914), Dealuri basarabene, Peisaj. Cireadă cu vaci (1920), Peisaj basarabean. Rîpă, La treierat (1922), Basarabia. Dealurile mănăstirii din Saharna (1924), Satul Mihailovskoie. Ruinele casei în care a locuit dădaca lui A. S. Pușkin (1924) etc. În biserica  Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani se păstrează două tablouri semnate de P. Șilingovschi care au fsot create în anii 1901-1903, foi grafice Basarabia, Sărbătoare, La treierat; ilustrații de carte: Povești rusești, Odiseia de Homer ș.a.

Expoziții: Societatea Amatorilor de Arte din Basarabia (1906), Mir iskusstva (1913), Academia de Arte din Petrograd (1915-1917).

Achiziții: în muzee din Moldova și din fosta URSS.

A decedat la 5 aprilie 1942 în Leningrad, Rusia.

Sursa: Pavel Şilingovski. În: COLESNIC, Iurie. Colegiul de Arte Plastice Al. Plămădeală. Chișinău, MUseum, 2008, p. 214.