Recomandăm spre lectură un articol despre scritorul și criticul literar Vasile Coroban, o personalitate complexă şi marcantă în domeniul criticii, istoriei şi cercetării literare din Republica Moldova.

De fiecare dată cînd vin la Camenca din cîmpia Glodenilor ori trec prin această liniştită şi pitorească localitate cu oameni tăcuţi şi obidiţi, dar pri­mitori şi buni la inimă, în faţa ochilor îmi apare chipul cărturarului şi omu­lui erudit, simbolul unui neam însetat de carte – al scriitorului și criticului literar Vasile Coroban. Această veche vatră de gospodari a dat ţării un vred­nic fecior, care prin străduinţa şi hărnicia sa, capacităţile mari şi originale, a reuşit să ocupe un loc aparte în familia intelectualilor moldoveni, rămînînd o personalitate complexă şi marcantă a secolului trecut în domeniul criticii, istoriei şi cercetării literare.

Vasile Coroban în viața sa era un om incomod, timp îndelungat a fost marginalizat și invidiat și, în cele din urmă chiar dat uitării.

În unul din eseurile sale consacrate lui Vasile Coroban maestrul Ion Druţă menţio­nează, printre altele, următoarele:

„… Vasile Coroban, fiu de ţăran de la sapă, a fost mulţi ani la rînd, ba mai rămîne şi azi, unul din cei mai dotaţi cărturari ai noştri, un critic înzestrat cu o rară intuiţie, un sîrguincios cercetător al scrisului literar, un savant fundamental al procesului literar şi cultural în genere.”

Eseul, apărut cu puţin înainte de a se împlini douăzeci şi trei de ani de la trece­rea în nefiinţă a marelui cărturar şi savant, ne-a convins că, în pofida multiplelor gre­utăţi economice, în ciuda cataclismelor sociale, naturale şi de ordin uman, pe aceas­tă vatră de dor şi istorie mai apar oameni cu verticalitate, care veghează la porţile luminii, îşi amintesc cu pietate de înain­taşii noştri şi care au grijă de patrimoniul cultural naţional, de valorile netrecătoare ale neamului.

Nu este nici un secret, Vasile Coroban în viaţa sa era un om incomod, timp îndelun­gat a fost marginalizat şi invidiat şi, în cele din urmă, chiar dat uitării. Se întîmpla ceva ciudat în lumea intelectuală de la noi, un lucru inexplicabil faţă de savantul şi criticul literar, care a lăsat urmaşilor o zestre de mare valoare naţională şi internaţională. A plecat în lumea celor drepţi nedreptăţit şi neapre­ciat la justa valoare de către confraţii săi de condei, care au avut şi au creştineasca misi­une de a spune adevărul despre acest om obidit de soartă şi timp, de a pune pe cîntar valoarea cercetătorului Vasile Coroban. A fost şi rămîne mare păcat faptul că în atitudi­nea faţă de domnia sa şi opera sa timp înde­lungat nu s-a schimbat aproape nimic ori s-a făcut şi se face puţin. A spus-o poate dureros, dar creştineşte în toamna anului 2007 maes­trul Ion Druţă: „… se face un salt masiv pentru a fi dat definitiv uitării.”

La baştina sa lucrurile au avut cu totul o altă evoluţie. Savantul a fost mereu oma­giat şi preţuit la justa valoare. Ţinînd cont de meritele lui Vasile Coroban, care s-a evi­denţiat destul de impunător şi masiv în domeniul criticii şi cercetării literare. Sec­ţia Cultură Glodeni a lansat la şfîrşitul anu­lui 2003 un apel către aleşii poporului din Consiliul raional, prin care au fost rugaţi să confere Bibliotecii publice raionale nume­le pămînteanului nostru Vasile Coroban. Şi n-am fost trataţi cu refuz. În fiecare an, în zilele legate de naşterea şi trecerea în nefiinţă a lui Vasile Coroban, în localitatea Camenca şi la biblioteca ce-i poartă nume­le se organizează acţiuni cultural-spirituale întru înveşnicirea şi cinstirea numelui celui care a fost Vasile Coroban. Realizarea aces­tor acţiuni la Glodeni şi Camenca arată încă o dată că meritele scriitorului şi criticului literar nu sunt uitate şi vor trăi veşnic şi în memoria generaţiilor viitoare. Acest lucru îl confirmă şi acordarea, în anul trecut,la iniţiativa conducerii raionului, a numelui lui Vasile Coroban gimnaziului din loca­litatea Camenca şi Liceului Teoretic din Glodeni.

Se urneşte carul din loc şi la Chişinău. Graţie Uniunii Scriitorilor din Moldova, a editurii „Ştiinţa” şi colaboratorilor Proiec­tului Naţional „Spre cultură şi civilizaţie – prin lectură” a avut loc la 19 februarie curent Simpozionul consacrat centenaru­lui de la naşterea lui Vasile Coroban, iar la baştina sa – cîmpia Glodenilor – lansarea a două cărţi despre savantul şi criticul lite­rar, care mai continuă să se afle între cele două dimensiuni dominante – invidia şi mila. Dar ceea ce mi se pare cu adevărat important este faptul că marele savant a revenit în memoria şi conştiinţa noastră.

În cadrul Departamentului Memoria Chișinăului este o carte ce face referință la criticul Vasile Coroban, dar și o stradă care îi poartă numele.

Sursa: Guțuleac, Vasile. Vasile Coroban la el acasă. În: MOLDOVA, 2010, mart.-apr., pp. 36-37.