ANIVERSĂRI – 2016

Recomandăm spre lectură un articol ce face referință la activitatea cunoscutu­lui pedagog şi savant, doctor în geografie, profesor universitar Nicolae Râmbu. La 1 februarie 2016 se împlinesc 85 de ani de la naştere şi 59 de ani de activi­tate pedagogică şi ştiinţifică a profesorului universitar Nicolae Râmbu.

Nicolae Râmbu, cel dintâi savant din Re­publica Moldova, care a iniţiat studierea în natură a Complexelor Teritoriale Na­turale (CTN), a publicat primele lucrări ştiinţifice despre CTN, care au pus baza apariţiei unei noi ramuri a geografiei fi­zice în R. Moldova – landşaftologia.

Nicolae Râmbu a elaborat prima hartă landşaftologică a Republicii Moldova (1973). În baza acestei hărţi, pentru prima dată a fost elaborată şi Harta regionării fizico-geografice a Republicii Moldova, unde a identificat diferite unităţi taxonomice fizico-geografice, care au fost caracteriza­te amplu (1973). Aceste hărţi sunt doar o parte din materialele originale ale tezei sale de doctorat, care a fost susţinută cu succes la consiliul Facultăţii de Geogra­fie a Universităţii de Stat „M. Lomonosov” din Moscova, în 1974.

Studiind evoluţia cercetărilor geogra­fice în aspect mondial, N. Râmbu a fost unul dintre primii savanţi care au sta­bilit şi au argumentat că lucrarea lui D. Cantemir Descrierea Moldovei, apărută în 1716, a fost prima lucrare geografică complexă regională în istoria evoluţiei geografiei ca ştiinţă la nivel mondial.

Pe parcursul activităţii sale, N. Râm­bu a predat diferite discipline din ciclul geografiei fizice, a condus practicile pe­dagogice şi practicile de teren. Condu­când practica complexă la geografie a studenţilor pe parcursul câtorva decenii, a călătorit în multe regiuni ale fostei URSS, de la deşerturile arctice până la deşerturile Asiei Centrale, familiarizându-i pe studenţi cu particularităţile spefice ale zo­nelor naturale. A îndrumat un număr im­punător de studenţi pentru a elabora teze anuale şi teze de licenţă.

Domnul N. Râmbu a înfiinţat în ca­drul facultăţii şi a condus timp de 30 de ani cercul de geografie a Moldovei, or­ganizând sistematic cu studenţii diferite excursii, expediţii, care aveau drep scop cunoaşterea naturii ţării noastre.

Pe parcursul multor ani N. Râmbu a fost membru, apoi copreşedinte şi pre­şedinte al Comisiei de experţi a Minis­terului Învăţământului, iar în anii ’90, preşedinte al Comisiei de atestare a pro­fesorilor de geografie pentru confirmarea gradului didactic.

În 1988-1992 a fost membru al Co­misiei unionale metodico-ştiinţifice la geografie (cu sediul la Mosocva), care se ocupa cu elaborarea şi aprobarea manu­alelor şi programelor pentru şcoli şi in­stituţiile superioare pedagogice. Comisia respectivă avea dreptul de a confirma ti­tlurile de conferenţiar şi profesor univer­sitar la geografie.

2006. Râmbu este coautor al Curriculumului şcolar pentru clasele a V-a – IX-a la geografie, ediţia 2000 şi 2006. A fost autor şi coautor la elaborarea diferitelor progra­me şcolare. A participat la diferite confe­rinţe, seminare, congrese din republica noastră şi unele ţări ale Europei.
2007. Râmbu a fost referent oficial la susţinerea unor teze de doctorat în geo­grafie la universităţile din Moscova, San­kt Petersburg, Tbilisi.

A publicat peste 200 de lucrări didactico-ştiinţifice, dintre care 29 de cărţi (monografii ştiinţifice, manuale şcolare, manuale pentru studenţi, lucrări didactie).

Monografiile ştiinţifice Regionarea fizico-geografică a RSSM (1982) şi Con­diţiile şi naturale ale RSS Modoveneşti (1985) sunt untilizate de către savanţi, doctoranzi, studenţi, care se ocupă cu stu­dierea naturii ţării noastre. Monografiile respective au fost selectate în anii ’80 şi propuse la concursurile unionale.

2000. Râmbu în comun cu M. Mâtcu și V. Secară, a publicat în 1989 manualul pen­tru clasele a VIII-IX-a „Geografia RSS Moldoveneşti”, apoi acest grup de autori au publicat în 1992 manualul „Geografia Republicii Moldova”. În anul 1996 N. Râmbu şi M. Mâtcu au publicat manualul „Geografia Republicii Moldova” pentru clasa a IX-a. Toate aceste trei ediţii ale manualului respectiv au fost aprobate de Ministerul Învăţământului şi utilizate în şcolile din R. Moldova până în anul 2000.

În 2000 în legătură cu diferenţierea acestei discipline în „Geografia fizică a Republicii Moldova” şi Geogra­fia umană a Republicii Moldova, N. Râmbu a elaborat în baza Curricumului din anul 2000 un nou manual Geografia fizică a Republicii Moldova, pentru clasa a VIII-a, publicat în anul 2001.

În 2003 în legătură cu micşorarea numărului de ore la geografie în clase­le a V-a -IX-a,

1. Râmbu a elaborat un nou manual Geografia fizică a Republi­cii Moldova, pentru clasa a VIII-a, care a câştigat concursul Ministerului Educaţiei al R. Moldova. Iar în 2008 a fost necesară perfecţionarea manualului în conformita­te cu noul curriculum modernizat din anul 2006 şi publicat în acelaşi an.

Manualul Geografie generală pentru clasa a V-a, scris împreună cu alţi coa­utori, a câştigat concursul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldo­va în anul 2000. În 2005 acest manual a fost aprobat de Ministerul Educaţiei, Ti­neretului şi Sportului şi publicat în acelaşi an.

În 2010 şi 2015 profesorul N. Râmbu împreună cu alţi coautori au elaborat ma­nualul de Geografie pentru clasa a V-a, conform noului curriculum, care e valabil până în 2020.

Pentru activitatea fructuoasă didactică şi ştiinţifică profesorul N. Râmbu a fost distins cu insigna „Eminent al Învăţămîn tului din Republica Moldova” şi medalia „Meritul Civic”.

Profesorul N. Râmbu este un om mo­dest, onest, cult, binevoitor, întotdeauna argumentează convingerile sale de pe po­ziţii obiective, promovând numai adevă­rul. Domnia Sa este un savant şi profesor cu renume în Republica Moldova, care a adus o contribuţie deosebită în dezvolta­rea învăţământului şi ştiinţei în ţara noas­tră.

Cu prilejul jubileului, noi, colegii şi foştii săi studenţi, îi dorim profesorului Nicolae Râmbu multă sănătate şi noi suc­cese în domeniul ştiinţei şi pedagogiei.

PRUNICI, Petru et al. Profesorul Nicolae Râmbu la 85 de ani. În: Literatura și arta, 2016,  28 ian., p. 7.