Recomandăm spre lectură un articol despre Chişinăul medieval şi stema acestuia din perioada respectivă. Iată câteva fragmente de text:

Oraşele din vestul Europei au nişte steme care datează din evul mediu, sau chiar din perioada antică, simbolurile respective fiind puse în valoare, reprezentând o parte importantă a identităţii vizuale a acestor localităţi. […]

Târgurile din Moldova erau conduse de un şoltuz şi 12 pârgari, un fel de primar şi consiliu local. […]

Spre deosebire de dregătorii care erau numiţi de domnitor şi care reprezentau domnitorul la nivel local (precum pârcălabul sau vornicul), şoltuzul şi pârgarii erau aleşi chiar de către locuitorii târgului. La alegere participau toţi orăşenii care locuiau permanent şi îşi aveau gospodăria stabilă în cuprinsul târgului, cu câteva excepții (de exemplu, robii nu aveau drept de vot). […]

Mandatul şoltuzului şi al pârgarilor era de 1 an, aceştia putând fi realeşi […]

Pe lângă atribuţiile de administrare a târgului pe care le aveau (printre care se numără şi întărirea tranzacţiilor dintre târgoveţi [6]), şoltuzul şi pârgarii păstrau pecetea şi catastiful (registrul) târgului. […]

Pecetea cuprindea stema târgului – o imagine de obicei în legătură cu produsul caracteristic al regiunii sau cu o împrejurare specială, locală şi avea tot timpul o inscripţie care arăta că e pecetea oraşului respectiv […]

…într-un document din 8 ianuarie 1671 este pomenit Căzacul şoltuzul de Chişinău. Aceasta este cea mai veche atestare a unui şoltuz de Chişinău, la mai puţin de 10 ani de la prima atestare a Chişinăului ca târg. […]

Pentru a lectura integral textul accesaţi sursa.

Sursa: Stema vechiului Chişinău. Pecetea şoltuzului. [online]. [citat 19.03.2015]. Disponibil : https://tanchistiiinvizibili.wordpress.com/2015/03/18/stema-vechiului-chisinau-pecetea-soltuzului/