Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe, amplasat pe strada Octavian Goga, 18 A, B. Data­rea este din a doua jumătate a secolului al XlX-lea, construită cu influenţe ale stilului neocla­sic. În 1903 a fost atestat drept curte mănăstirească.

Este un complex din două clădiri, care constă dintr-un corp de casă cu funcţii diver­se (administrare, şcoală sau spital, literul A) şi casa egumenului (literul B), dependinţe şi o vastă grădină.

Literul A. Este o clădire ridicată într-un etaj, pe un pian unghiular, aliniat cu latura lungă la linia roşie a străzii Octavian Goga. Plani­metrie este compus din două părţi, cu funcţii diferite. Porţiunea aliniată străzii Octavian Goga are un coridor central cu încăperi mari, dispuse de o parte şi alta. La capetele clădirii se află două coridoare transversale, care co­munică cu strada. Corpul orientat spre curte are un plan specific locuinţelor, ridicat pe un beci. Intrarea este amplasată în axa de sime­trie, de unde se accede în camerele laterale, câte două în fiecare parte. Ambele secţii ale planului comunică între ele.

Faţada are o compoziţie simetrică cu un rezalit central, încununat de un fronton tri­unghiular. Nouă axe, şapte goluri de ferestre, dintre care trei se află în rezalitul central, şi două de la uşile de intrare, azi una astupată, evidenţiate prin câte un atic. Colţurile clădirii sunt evidenţiate prin lesene cu bosaje ori­zontale.

Literul B. Casa de locuit cu cancelaria ad­ministraţiei este ridicată într-un etaj, pe un plan rectangular, cu o retragere de la linia ro­şie a străzii Octavian Goga. Planimetria este bazată pe legătura prin coridor a încăperilor, amplasate de ambele părţi. O parte a odăilor sunt mai mari, dispuse în anfiladă circulară, cu o grupare funcţională în jurul unor depen­dinţe, concentrate lângă intrarea din partea curţii. Faţada principală are o compoziţie si­metrică, cu cinci axe, patru goluri de ferestre şi unul de uşă, amplasat în rezalitul central, încununat cu un fronton triunghiular. Com­poziţia aminteşte de arhitectura casei popu­lare cu cerdac în faţă. Ferestrele sunt de di­mensiuni mari, conturate cu ancadramente din muluri clasice, dotate cu plite de pervaz.

Sursa: Casele clerului administrării mănăstireşti „închinate Sf. Munte Athos”. În: Flux. 2014, 19 dec., p. 11.