Printre oamenii de ştiinţă şi cultură muzeală ai Basarabiei interbelice un loc aparte îl ocupă profesorul universitar, savantul şi excelentul muzeograf Nicolae Florov. Acest cunoscut şi mult apreciat manager al muzeografiei naţionale româneşti a contribuit plenar, în anii 1922-1932, la dezvoltarea şi perfecţionarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău. Nicolae Florov s-a născut la 6 octombrie 1876 într-o familie de buni gospodari din satul Corneşti, Ungheni, Basarabia. În acele timpuri grele satul Corneşti a devenit un centri al construcţiei Căii Ferate din Basarabia. În 1872, la stația Corneşti a izbucnit o mare grevă a muncitorilor de la sectorul de construcţie a Căii Ferate Chişinău-Iaşi. Aceste evenimente au devenit cunoscute în întreaga Rusie țaristă şi au influenţat pe deplin situaţia politică din această regiune. Calea Ferată a stabilit legăturile necesare economice, culturale şi sociale cu Iaşiul (România), dar cel mai mult cu Chişinăul şi alte oraşe ale Rusiei ţariste.

Nicolae Florov a învăţat la şcoala rusă primară din satul natal, dar mai apoi în 1893-1899 a urmat cursurile la Seminarul Teologic din Chişinău. Activitatea de mai departe a lui Nicolae Florov a arătat că el, în esenţă, nu dorea să devină preot, dar s-a înscris la acest seminar pentru că nu exista în Basarabia o altă şcoală care ar fi pregătit elevi pentru studiile universitare în 1899-1904. Nicolae Frolov a urmat studiile la Secţia de Istorie Naturală a Facultățiii de Fizică şi Matematică a Universităţii din Dorpart (Tartu). După cum vedem, Nicolae Florov s-a orientat de la începutul activităţii sale spre studierea ştiinţelor naturale, deoarece ele nu depindeau de controlul total al Ohrancei ţariste, precum erau supuse ştiinţele umanistice, timp el a lucrat în Rusia. În 1904-1922 a activat ca profesor de ştiinţe naturale şi cercetător ştiinţific în diferite gimnazii, licee, universităţi din Petersburg, Riga, Kiev, Odesa, Bucureşti, Iaşi şi Chişinău. În perioada 1914-1920, fiind profesor la Universitatea „Sf. Vladimir” din Kiev, el a organizat un muzeu pedologico-geografic. A acumulat o anumită practică muzeografică. Cunoştea la perfecţie limba română. Nu întâmplător, întorcându-se în Basarabia, Nicolae Florov se angajează ca șe de laborator la Muzeul Zemstvei. La 1 aprilie 1922, este numit director al Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău. În această funcţie, Nicolae Florov a lucrat cu dăruire sufletească, onoare şi succes. Chiar de la începutul activităţii sale, a elaborat şi demarat un vast program de dezvoltare şi perfecţionare a Muzeului. În conformitate cu concepţia muzeografică a lui Nicolae Florov, Muzeul din Chişinău a devenit nu numai „o simplă colecţie de obiecte”, dar şi „un mijloc important pentru studierea naturii regiunii basarabene”, o „instituţie de cercetare, în care toate ramurile ştiinţelor naturale trebuiau să-şi găsească locul”. Această concepţie avea o prioritate substanţială în acel timp, deoarece în Basarabia nu era niciun institut de cercetare ştiinţifică sau vreo facultate universitară. Muzeul din Chişinău a devenit sub conducerea prof. dr. Nicolae Florov unicul centru de cercetare ştiinţifică.

Fiind un manager excelent, Nicolae Florov a completat fondurile muzeului cu noi vestigii, materiale şi piese muzeografice, dar tot procesul de colectare se baza pe ştiinţa muzeografică. Cu contribuţia personală a lui Nicolae Florov a fost completată colecţia pedologică cu mai multe vestigii donate Muzeului de către prof. Nabokih. În muzeu s-a creat o expoziţie de monolite şi profil de sol din toată Basarabia, inclusiv un valoros monolit de de 20 m lungime, recoltat din faleza Mării Negre, lângă Budachi. Expoziţia a avut un răsunet în multe ţări europene, fiind unica în tot estul Europei (Enciclopedia muzeologiei, p. 122).

Pe de altă parte, Nicolae Florov a creat în cadrul Muzeului din Chişinău nouă secţii ştiinţifico-muzeografice: Pedologie, Geologie-Hidrologie, Arheologie, Meteorologie, Zoologie-Entomologie, Botanică, Agricultură,Silvicultură, Etnografie, Artă Casnică şi Istorie.Cu ajutorul Secţiei de Arheologie, înfiinţată în 1923, Muzeul a organizat primele cercetări ale staţiunilor paleolitice şi neolitice din Basarabia şi Bucovina. A continuat lucrările de creare a Grădinii Botanice a Muzeului. Cu sprijinul Institutului Meteorologic, savantul s-a implicat în dezvoltarea reţelei de staţii meteorologice din Basarabia. Sub conducerea lui Nicolae Florov au fost înfiinţate primele arii naturale protejate de către stat.În 1929, muzeul gestiona două parcele de stepă, 14 de pădure şi două staţiuni preistorice. Nicolae Florov a avut mari merite în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţei muzeale din Basarabia. Sub redactarea prof. dr. N. Florov, în 1926-1932 au fost editate trei fascicule ale „Buletinului Muzeului Natural de Istorie Naturală din Chişinău”. La această ediţie au colaborat savanţii C. Ambrojevici, E. Miller, A. Ruşcinski, N. Zubovski şi alţii. Personal N. Florov a elaborat circa 50 de lucrări ştiinţifice, care au fost publicate în SUA, România şi alte ţări europene. Sub conducerea aceluiaşi iscusit om de ştiinţe Muzeul Naţional din Chişinău a stabilit şi a dezvoltat relaţii de colaborare cu instituţiile ştiinţifice din România. Sistemul muzeal din Basarabia a fost integrat treptat în întreaga structură muzeală a României.Nicolae Florov era şi un pictor talentat. El a desenat vederea generală a malului Mării Negre de la Budachi, a prezentat mai multe hărţi, inclusiv „Harta hipsometrică a Parcului Naţional Lozova”, „Harta Basarabiei”, „Schiţa Grădinii Botanice a Muzeului” etc. A introdus în circuitul ştiinţific foarte multe mărturii, documente despre „Cuaternarul Basarabiei”, „Date asupra apelor subterane al Basarabiei şi în special în Chişinău”, materiale cu privii la agrogeologia Basarabiei etc.

Nicolae Florov a fost membru-fondator al Academiei Agricole din România, membru al Societăţii Regal Române de Geografie, membru al Asociaţiei Pedologie Internaţionale.Nicolae Florov a decedat la 1 ianuarie 1948, fiind înmormântat la Bucureşti. Munca neobositului savant a fost înalt apreciată de Guvernul României. Ca o încununare a succeselor sale i-a fost conferită „Coroana României” în grad de comandor. Meritele acestui om de ştiinţă sunt foarte reprezentative. Societatea contemporană are obligaţia morală, istorică şi ştiinţifică de a cerceta, propaga şi valorifica moştenirea muzeografică, ştiinţifică a prof. N. Florov întru dezvoltarea de mai departe a tradiţiile muzeografiei naţionale româneşti.

---

Sursa: URSU, Mihai. Nicolae Florov – excelent muzeograf și savant naturalist al Basarabiei. În: Literatura și Arta. 2014, 9 oct., p. 8.