Este una dintre primele grădini orăşeneşti de pe teritoriul R. Moldova, iar acum este un important centru istoric şi cultural al Chişinăului. Cu monumentul lui Ştefan cel Mare în faţă, este un loc perfect pentru plimbare, lectură, odihnă sau orice altă activitate ce se vrea în armonie cu natura.
Amenajarea Grădinii Publice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, pe o suprafaţă de 7 hectare, a început încă din anul 1818, odată cu primele lucrări de reorganizare a Chişinăului. Anterior a fost numită „Grădina Publică Orăşenească”, „Grădina Puşkin” şi „Grădina Alexandru”, în cinstea împăratului Alexandru al ll-lea, iar denumirea actuală o poartă din anii ’90.Istoria spune că ideea pentru această grădină îi aparţine soţiei guvernatorului Basarabiei, A. N. Behmetev, care a ales un loc special pentru această grădină, şi anume, în dreapta Mitropoliei. Este cel mai vechi parc orăşenesc care s-a păstrat în R. Moldova şi este considerat un monument de artă peisagistică din secolul al XIX-lea, fiind sub protecţia statului.
PRIMII COPACI, PUIEŢI SĂLBATICI
Plantarea şi planificarea parcului a fost realizată sub conducerea specialistului în organizarea teritoriului orașului Bogdan Eiter. Printre alei ale grădinii au fost formate din arborii care creşteau deja acolo. Ulterior, au fost plantaţi puieţi de arţar, frasin, cireş, vişin, prun, măr şi salcâm. In anul 1824, aici au fost instalate un ceasornic mecanic, porţile de intrare şi ghereta paznicului.
În 1827 au fost plantaţi patru mii de puieţi forestieri, în 1834 au fost instalate 56 de bănci, iar în 1835 grădina a fost decorată cu paturi de flori, un pavilion chinezesc şi carusele. De asemenea, în grădină a fost amplasată şi o seră, care a fost demoată la mijlocul anilor ’50. Lângă parc a fost deschisă şi o şcoală, unde erau instruiţi meşterii care sе ocupau de cultivarea arborilor şi arbuştilor de corativi.
LOCUL PREFERAT AL LUI PUȘKIN
Scriitorului rus A.S. Puşkin îi plăcea foarte mult să stea şi să se plimbe în această grădină. În anul 1885, într-un colţ al parcului, pe locul Cinematografului „Patria-Loteanu” de astăzi, a fost instalat bustul de bronz al poetului, o copie a unei părţi a monumentului de la Moscova, realizată de sculptorul A. Opekuşin. În anii de după război, odată cu propunerea construcţiei cinematografului, monumentul a fost mutat în centrul parcului.
În 1958 a fost inaugurată Aleea Clasicilor. Pe ambele părţi ale aleii sunt amplasate busturile clasicilor literaturii române şi ale altor nume notorii din R. Moldova. La început, aleea era dotată cu 12 sculpturi, iar după destrămarea Uniunii Sovietice au fost adăugate busturi ale scriitorilor şi poeţilor români şi basarabeni a căror operă nu era studiată în timpul regimului sovietic.
Dacă astăzi intrarea în grădină este accesibilă pentru toată lumea, în primii ani de la deschidere grădina era destinată doar nobilimii, oamenilor instăriți și culţi.
PRIMUL GARD – DIN NUIELE
Pentru a nu admite pătrunderea vacilor, caprelor şi altor animale în grădina publică, iniţial aceasta a fost îngrădită cu nuiele, iar apoi, la sfârşitul anului 1860, a fost înconjurată cu un gard din fier turnat. Gardul pe care îl vedem şi аstăzi este făcut din zăbrele originale realizate după proiectul lui A. Bernardazzi în 1850, la Odesa.
Gardul a fost construit din 461 de elemente, а cântărit aproximativ 54 de tone şi avea o lungime de peste o mie de metri. Între 1865 şi 1885, unele elemente au fost înlocuite, dar în general gardul s-a păstrat foarte bine. Iniţial, s-a planificat de a înconjura grădina cu un perete solid de piatră, dar arhitectul nu a fost de acord.
TABLĂ DE ONOARE SI TEATRU DE VARĂ
La sfârşitul secolului XIX, în parc a fost amenajată o scenă pentru un teatru de vară, primul teatru din capitală, alături de actualul Cinematograf „Patria”, precum şi un teren pentru dans, o sală pentru jocurile de cărţi şi de dame. La intersecţia străzii Bănulescu-Bodoni cu bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost construit un turn din lemn pentru primul atelier fotografic din Chişinău. În vremurile sovietice, în parc era instalată o tablă de onoare, iar în anii ’60 ea a fost utilizată pentru expunerea desenelor copiilor. La sfârşitul anilor ’50 ai secolului XX, în grădină a fost şi un complex mic de sport. Acolo se desfăşurau competiţii la haltere, box, iar toamna se organizau expoziţii de flori.
UN HAVUZ-FLOARE ŞI ALTUL CU PEŞTI ZBURĂTORI
În grădină funcționau și patru havuzuri, dar în prezent a mai rămas doar unul, cel central. Primul havuz din parc, construit în 1927, a fost proiectat de Alexandru Plămădeală. Acesta se află pe locul celui care îl vedem și astăzi, iar cărările și aleile din parc, la fel ca și în prezent, duceau la el. Havuzul actual a fost construit în 1960, iar 10 ani mai tîrziu a fost plasat un havuz în formă de floare și altul decorat cu pești zburători, în fața hotelului „Codru”.
Dacă astăzi intrarea în grădină este accesibilă pentru toată lumea, în primii ani de la deschidere grădina era destinată doar nobilimii, oamenilor înstăriţi şi culţi. Au fost ani când grădina se închidea pe timp de noapte şi avea un program fix pentru acces. De mai mulţi ani deja, în Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” se organizează festivaluri, concerte, târguri, expoziţii şi alte evenimente. Este o atracţie pentru toate vârstele, în toate anotimpurile.
Sursa: HADEI, Daniela. Prima grădină orășenească din Moldova. În Ziarul Național. 2014, 3 oct., p. 20.
Sursa: HADEI, Daniela. Prima grădină orășenească din Moldova. În Ziarul Național. 2014, 3 oct., p. 20.
Chișinău, orașul meu 