Se află în centrul Chişinăului, dar este într-o stare deplorabilă…

Fosta Casă cu locuinţele profesorilor Gimnaziului nr. 1 pentru băieţi este un monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură al municipiului Chişinău. Astăzi a ajuns un simplu imobil privat, care se află pe strada Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni nr. 16.

SPITAL MILITAR CU ARHITECTURĂ RUSĂ

În  1839, Duma urbană a acordat un lot de pămînt pentru construcția spitalului militar. După construcţia blocului principal, în 1843 a fost începută construcţia blocurilor secundare. Între anii 1853-1854, a fost construită clădirea amplasată la colţul cartierului. S-a păstrat descrierea casei din 1861, scrisă de mâna lui A. I. Bernardazzi: „Corp secundar de casă, ridicată într-un parter, cu demisol de piatră sub o parte şi cu un beci boltit, acoperit cu ţiglă, lung de 69 de stânjeni de-a lungul străzii Podoliei şi 15,5 – a Seminarului”.
Arhitectura este eclectică, în baza clasicismului cu influenţa arhitecturii ruse. Blocurile formează impresie cubică, cu compoziţia faţadelor alcătuite din trei şi cinci axe, cu ferestre în arc în plin cintru.

PARTE A MUZEULUI NAŢIONAL DE ISTORIE

Imobilul este o parte componentă a complexului Muzeului Naţional de Istorie. Acesta a fost aşezat de la începuturi în clădirea istorică a Gimnaziului nr. 1 de băieţi, ulterior Liceul de băieţi „B.P. Hasdeu”. În anii 1945-1963, aici a fost plasat detaşamentul de grăniceri „Nistru”, iar în 1963-1977 – Universitatea Tehnică. Cutremurul din l977 a dus construcţia în pragul prăbuşirii.

Lucrările de restaurare de tip istoric au eşuat din cauza gradului avansat de degradare a structurilor din secolul al XIX-lea. Clădirea veche a fost demolată şi înlocuită cu una nouă (construcţia a durat din 1980 până în 1987), care a păstrat doar aspectul exterior al monumentului de istorie, în stil eclectic.

Guvernul vrea să cumpere clădirea-monument de pe str. Bănulescu-Bodoni 16 pentru a crea un Muzeu al victimelor deportărilor şi represiunilor politice. Statul trebuie să acţioneze operativ, deoarece în orice moment poate apărea un alt cumpărător.

MONUMENT DE STAT – IMOBIL PRIVAT

În prezent, imobilul nelocativ este în posesia S.A. „Corporaţia de Finanţare Rurală” şi e gajat la bancă. Clădirea nu a suferit schimbări, dar nici nu s-a bucurat de reconstrucţii, fapt pentru care pereţii au început să se dărâme. Ministerul Culturii vine cu propunerea ca imobilul să fie expropriat şi declarat de interes public. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat vinerea trecută de către Guvern. Potrivit unui raport de evaluare, imobilul are valoarea de peste 6,5 milioane de lei şi o suprafaţă de 358 de metri pătraţi, în acelaşi timp, preşedintele S.A. „Corporaţia de Finanţare Rurală”, Marcel Tonu, a declarat că imobilul are o valoare istorică, iar vânzarea acestuia urmează a avea loc doar sub controlul instanţei de judecată.

Potrivit lui, astăzi există decizia Judecătoriei Buiucani de desemnare a executorului judecătoresc responsabil de vânzarea obiectului gajat. „Corporaţia susţine intenţia Guvernului şi ar accepta suma menţionată în raportul de evaluare pentru exercitarea procedurilor de expropriere conform prevederilor legale, cu toate că datoria debitorului gajist faţă de Corporaţie este mai mare. în acelaşi timp, pentru a-şi realiza intenţiile, statul trebuie să acţioneze operativ, deoarece în orice moment poate apărea un alt cumpărător sau debitorul gajist poate să-şi onoreze obligaţiunile rambursând datoria pe care o are faţă de Corporaţie”, a specificat Marcel Tonu.

PRIMUL MUZEU DEDICAT VICTIMELOR DEPORTĂRILOR

Ministerul Culturii propune exproprierea imobilului pentru a găzdui viitorul Muzeu al victimelor deportărilor şi represiunilor politice. „Acesta se află într-o stare avansată de degradare. În vederea punerii în valoare a edificiului şi amplasării muzeului, clădirea urmează a fi restaurată integral. La momentul actual, acest fapt este imposibil, având în vedere că o treime din spaţiile edificiului se află în proprietate privată, iar proprietarul refuză să investească. Respectiv, unica posibilitate de a crea muzeul şi a promova proiectul de restaurare este exproprierea spaţiilor private ale edificiului”, explică ministrul Culturii, Monica Babuc.

Potrivit ministrului, scopul înfiinţării muzeului este de a informa populaţia din interiorul şi exteriorul ţării despre deportările masive ale populaţiei din Basarabia, fenomen care a mutilat viaţa a mii de oameni nevinovaţi.

Declarații:

Clădirea trebuie restaurată și, practic, reconstituită și adaptată necesităților unui muzeu. Este foarte bună ideea pentru un muzeu al deportaţilor, este prea multă dezordine în ţară. E bine că s-a ales această clădire, pentru că este alături de Muzeul Naţional de Istorie. Desigur că ar fi bine o clădire mai mare, dar deja autorităţile decid.

Nicolae Răilean, director adjunct al Muzeului de Etnografie și Istorie naturală

Încă din 2011 s-a promis că în această clădire va fi construit un Muzeu al deportaţilor. Este o veste foarte bună pentru mine. Acest muzeu este foarte important pentru generaţia tânără, să ştie ce s-a petrecut cu populaţia de frunte a ţării în anii deportărilor. Dacă se va începe construcţia, va fi unicul muzeu din ţară cu multe exponate din partea deportaţilor. Aici vor putea fi văzute dosare, acte şi diferite obiecte de la persoanele deportate. Eu personal voi aduce dosarul tatălui meu, căruia і s-a cerut împuşcare din cauză că era primar, iar într-un final a primit sentinţa de 14 ani în Gulag şi alţi 10 ani în exil. Mulţi dintre deportaţi vor să dea unui muzeu toate amintirile care le mai au. Noi, victimele, am fi foarte mulţumite dacă s-ar construi acest muzeu. Vom fi recunoscători Guvernului că s-a întors cu faţa la noi.

Valentina Sturza, preşedinta Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din R. Moldova

---

Sursa: Hadei, Daniela. Monument în ruine, potențial pentru muzeu. În: Ziarul Național. 2014, 18 iul., p. 20.