Propunem atenţiei Dvs articolul Limba română în sfera învăţământului din Basarabia semnat de Dinu Poştarencu. Articolul demonstrează, prin intermediul faptelor culese din documente istorice concrete, existenţa învăţământului public, particular şi bisericesc în Basarabia, şi desigur în Chişinău, până în 1812, adică până la anexarea Basarabiei de către Rusia. Existenţa şcolilor pe acest teritoriu şi în acest segment temporal fiind negată de istoriografia rusă din perioada ţaristă. De asemenea, articolul face referinţă şi la perioada post anexare, evidenţiind modificările operate în cadrul procesului educaţional.
Din articol aflăm că “prin hrisovul din 24 mai 1803” Alexandru Moruzi (Domnul Moldovei) a deschis o şcoală de limbă “elinească şi moldovenească” în târgul Chişinău.
Un alt fapt interesant, ce reiese din articol, ţine de activitatea didactică desfăşurată în preajma bisericilor: Sf. Haralampie, Naşterea Maicii Domnului (Măzărachi) şi Sf. Ilie din Chişinău.
Vă prezentăm un fragment din articol ce se referă la deschiderea unor şcoli bisericeşti în Chişinău şi oferă detalii ale procesului de instruire al vremii:
„în aprilie 1815, negustorii şi alţi locuitori din Chişinău au adresat mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni rugămintea de a înfiinţa o şcoală şi de a le plăti învăţătorilor, potrivit vechiului obicei al pământului, din venitul oraşului, numit al cotului. Precum reiese din această cerere, în Chişinău a existat o şcoală numită domnească, pentru care se aloca venitul cotului. Către anul 1812 şcoala nu mai funcţiona. Tot în această cerere se mai menţionează că la 16 decembrie 1812 mitropolitul Gavriil l-a numit învăţător pe dascălul Gheorghe Popa cu misiunea să înveţe copiii pe lângă biserica Sf. Ilie. Dar peste câteva luni, casa în care se afla şcoala a fost utilizată de către clerul acestei biserici pentru alte necesităţi şi, drept urmare, procesul de învăţământ s-a întrerupt. Apoi s-a dat pentru şcoală o casă a bisericii Naşterea Maicii Domnului, unde au fost adunaţi copiii. Însă, peste o vreme, casa a fost dată protopopului Lupu şi şcoala iarăşi s-a închis”. Pe lângă biserica Naşterea Maicii Domnului (Măzărachi) din Chişinău a existat o şcoală şi mai înainte. Dintr-un dosar de arhivă din 1813 Constantin N. Tomescu a aflat că în 1800 această biserică chişinăueană a dat unui ecleziarh Vasile casă de locuit, cu îndatorirea să-i înveţe în ea carte pe copiii din parohie. Între timp, biserica şi-a făcut „casă de şcoală alta cu dascăl rânduit” de mitropolie, iar Vasile deveni preot.
Textul integral al articolului este disponibil la următorul link http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2261
Sursa: Poştarencu, Dinu. Limba română în sfera învăţământului din Basarabia. In:Limba Română, 2013, Nr 1/4, p. 219-232.
Chișinău, orașul meu 