Învăţământul familial şi particular în Chişinău după 1812

Propunem atenţiei Dvs o continuare a cercetării Limba română în sfera învăţământului din Basarabia realizate de Dinu Poştarencu.
Din articol aflăm că după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus procesul de instruire a continuat să fie practicat în preajma instituţiilor religioase din Chişinău, spre exemplu în preajma Bisericii Înălţării din Chişinău. Însă peste o anumită perioadă în prim-plan s-a situat învăţământul familial şi particular. Educaţia în sânul familiei, practicată de majoritatea familiilor înstărite atât până la 1812 cât şi după această dată, a devenit una din principalele surse de dobândire a cunoştinţelor în limba română.
Fragmentul ce urmează evidenţiază calitatea pregătirii cadrelor didactice antrenate în procesul educaţional desfăşurat pe lângă biserici.
În 1813, mitropolitul Bănulescu-Bodoni a fost de acord ca diaconul Petru Teodorovici de la biserica Înălţării din Chişinău să fie hirotonit preot la această biserică, în locul răposatului preot Ştefan. Diaconul „carte ştie greceşti, sărbeşti şi moldoveneşti, a învăţat la dascălul Vasile şi preotul Neculai din târgul Chişinău”. În locul lui a fost hirotonisit diacon pălămarul Ioan, care „a ceti şi a cânta greceşti a învăţat la dascălul Ioan din Chişinău, iar moldoveneşti la preotul Teodor din târgul Bălţilor, ţinutul Sorocii”.
Din fragmentul următor observăm preocuparea mitropolitului Bănulescu-Bodoni pentru menţinerea ştiinţei de carte în rândul fiilor de clerici prin intermediul educaţiei în familie şi utilitatea serviciilor didactice prestate de Seminarul Teologic din Chişinău:
În 1815, „văzând că mulţi copii ai slujitorilor bisericeşti rămân analfabeţi, pe când fiii mirenilor învaţă şi intră în tagma duhovnicească, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni porunceşte slujitorilor bisericeşti ca să-şi înveţe acasă copiii a citi în limbile rusă şi moldovenească sau, cel puţin, moldoveneşte, ameninţându-i cu pedepse, iar pe copiii rămaşi în neştiinţă de carte până la 15 ani îi va exclude din tagma duhovnicească şi-i va trece la angarale ca toţi mirenii”. Concomitent, el a dispus ca „fiii de clerici să fie aduşi la seminarul din Chişinău”

Pentru mai multe informaţii referitoare la subiect consultaţi textul integral al articolului disponibil la următorul link http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2321
 
Sursa: Poştarencu, Dinu. Limba română în sfera învăţământului din Basarabia (II). In:Limba Română, 2013, Nr 7/8, p. 148-156.  

Leave a comment