Muzeul include o colecţie de obiecte, icoane şi tipărituri ce evocă trecutul bisericesc al Moldovei şi al ortodoxiei. Este înfiinţat în 1906 din iniţiativa Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti, inaugurată la Chişinău în aprilie 1904. Din 1912 este situat în patru camere ale Casei Eparhiale. Funcţionează în baza unui statut aprobat de Sfântul Sinod.
Colecţiile sunt constituite din donaţiile oferite de Casa Arhierească, de bisericile vechi, de mănăstiri, de persoane particulare. În martie 1912 o comisie împuternicită de Serafim, episcopul Chişinăului şi Hotinului, expediază tuturor bisericilor o circulară prin care solicită obiecte ce ţin de domeniul arheologiei şi istoriei pentru muzeul nou-fondat.
Academia Română donează colecţia Documente Hurmuzache, printre donatorii particulari numărându-se arhimandriţii Visarion Puiu şi T.Donos, protoiereii Constantin Popovici, N.Crocos şi Serghie Bejan, părintele Nicodim Petrovici, familiile Suruceanu, Petronici, Curdinovschi, Sofronovici, profesorii Constantin Tomescu, Iosif Parhomovici.
Muzeul întruneşte mai multe secţii şi o bibliotecă. Colecţiile sunt constituite din veşminte bisericeşti, icoane, cruci, vase bisericeşti, manuscrise şi documente vechi, tipărituri, fotografii, decoraţii, hărţi, monede vechi.
Din veşmintele bisericeşti deosebit de preţioase sunt odăjdiile folosite de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, donate muzeului de Casa Arhierească, antimisele româneşti, ruseşti şi greceşti, sacoul arhieresc pe care sunt ţesute chipurile sfinţilor ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur.
O mare valoare artistică are epitaful grecesc din sec.XVII lucrat în fir, precum şi epitafele moldoveneşti de la 1792, 1804, 1818.
Cele mai multe dintre Sfintele Vase păstrate în muzeu (potire, cutii pentru Sf.Daruri etc.) sunt confecţionate din lemn, cositor, fier şi aramă.
Icoanele, peste 50 la număr, sunt româneşti, ruseşti, lipoveneşti, bulgăreşti, greceşti, lucrate în diferite stiluri. Crucile sunt lucrate în bună parte în lemn, metal sau chiparos, garnisite cu sidef sau argint. Cea mai reprezentativă fiind crucea de chiparos cu cele 12 praznice domneşti care datează din sec. XV.
Muzeul dispune de o bibliotecă ale cărei colecţii întrunesc numeroase manuscrise şi tipărituri româneşti şi slavone, cărţi despre arta şi istoria bisericească, foi volante, manifeste, ucazuri etc.
Rariţăţi bibliografice constituie manuscrisele Evanghelia de la Arhanghelsk (1092), Evanghelia din Ostromirov (1057), Triodul lui Neofit, tipăriturile Biblia (1688), Biblia de la Petersburg (1819), Cazania mitropolitului Varlaam (1643), Vieţile Sfinţilor a mitropolitului Dosoftei, Evanghelia de la Râmnic (1784), Octoih (1763), Liturghierul de la Bucureşti.
În anii 1923-1924 profesorul V.Curdinovschi alcătuieşte „Catalogul cărţilor vechi bisericeşti şi al obiectelor vechi”. Lucrările membrilor şi colaboratorilor muzeului prof. C.N. Tomescu, N.Popovschi, I.Parhomovici, V.Curdinovschi, C.Bobulescu, L.T.Boga, T.Inculeţ sunt tipărite în revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti în 24 volume.
În perioada interbelică muzeul este vizitat de profesori şi oameni de ştiinţă din Ţară: Nicolae Iorga (octombrie 1919), O.Tafrali, A.Lepădatu, Ion Nistor, C.Giurescu.
În 1925 este vizitat de regele Ferdinand I şi regina Maria, în acelaşi an acordându-i-se Medalia de Aur (directorului acestuia L.Parhomovici – Medalia de Argint) la Expoziţia generală şi Târgul de mostre din Chişinău.
În 1940 muzeul este evacuat în România, iar la 1942 se redeschide în clădirea Mitropoliei vechi (construită la 1792), fostă reşedinţă a mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni.
După 1944 este devastat, soarta exponatelor nefiind cunoscută. În anii ’60 clădirea vechii Mitropolii este demolată.
Bibliogr.:
1. Mihail, Paul. Muzeul istoric-bisericesc din Chişinău // Mihail, Paul. Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia: Aşezăminte, scrieri, personalităţi. – Chişinău, 1993.
2. Ploşniţă, Elena. Muzee bisericeşti în Basarabia // Alfa şi Omega. – 1996. – Nr 8.
Sursa: Bejan, Eugenia. Muzeul istoric bisericesc. În: Chişinău : encicl., Ch., 1997, p. 333.
Chișinău, orașul meu 