VALEA GÂŞTELOR, denumirea unei văi şi a unui parc silvic situat în această vale. Este orientată de la nord-vest spre sud-est. Îşi are începutul în imediata apropiere de şoseaua Balcani. Pe fundul văii curge un pârâu care este afluent de stânga al râului Bâc şi se varsă în acest râu doar la câţiva metri mai la sud de clădirea haltei Visterniceni.
Sub aspect geografic, Valea Gâştelor este situată între cartierele locative Petricani şi Ceucari. În partea superioară a văii se află Parcul silvic Valea Gâştelor, plantat cu arbuşti şi arbori de diferite specii. Partea inferioară a văii se găseşte în cartierul Poşta Veche. În acest cartier pârâul din Valea Gâştelor curge paralel cu străzile Podgorenilor şi Constructorilor. În această vale se află un lac de acumulare în care vieţuiesc mai multe specii de peşti.
Denumirea văii, cunoscută băştinaşilor din împrejurimi şi din satele — suburbii învecinate, provine, conform tradiţiilor orale păstrate, de la faptul că în fostele stufărişuri din această vale au vieţuit în trecut stoluri de gâşte sălbatice, încă pe la 1783, într-un act istoric se aminteşte de Iazul Petrecanilor, care se găsea nu departe de râul Bâc.
Mai târziu toponimul minor Valea Gâştelor se pare că a fost tradus eronat de aceiaşi băştinaşi moldoveni drept Husea Balka(variantă “Husia”), pentru a fi explicat străinilor vorbitori doar de limba rusă. Pare şi mai eronată varianta Гусева балка, de asemenea preluată din limbajul unor informatori şi care este prezentă în unele ediţii lansate la Chişinău (Anatol Eremia. Chişinău. Străzile oraşului nostru. Chişinău, 1993). Mai multe locuri pe teritoriul republicii noastre poartă denumiri provenite de la faptul vieţuirii cândva aici a unor colonii întregi de animale şi păsări. Comp.: Bribari, Broscăria, Bâtlâniţa, Valea Corbului, Valea Ursului, Vrabia, Văcăria, Gâscariu, Gâscării, Corbăiţa, Coţofana, Crapul-Plătica, Cucoara, Căprăria, Odaia-Prepeliţa, Ocolul Boilor, Staniştea Vacilor, Toloaca Oilor, Ursa, Ursoaia, Flutura, Hulpăria, Hulturimea, Hulturu, Hulughiţa, Cioara, Ciorăria ş.a.
În 1953 pe versantul stâng al văii a fost descoperit un complex arheologic (Săpăturile au fost executate în 1956 de către arheologul E.A.Rikman) cu mai multe vestigii ale culturii Cerneahov — Sântana de Mureş (secolele II — IV e.n.), evidenţiată în spaţiul carpato-nistrean prin preponderenţa elementelor autohtone daco-getice. Acest complex arheologic, cu o suprafaţă de 400 x 60m (încă neexplorat pe deplin) este situat pe vatra unei foste aşezări străvechi daco-getice (în limitele fostelor hotare ale moşiei satului Petricani). Vatra aşezării se găseşte la o depărtare de 1,5—2 km de la marginea zonei Poşta Veche. Aici au fost descoperite gropi de păstrare a produselor cerealiere (grâu, orz, secară), o seceră din fier ş.a. obiecte ale autohtonilor, care se păstrează în fondurile Institutului de Arheologie şi Istorie Veche al A.Ş. a R.M.
În limitele hotarelor oraşului Chişinău au mai fost descoperite urme ale unor aşezări daco-getice din perioada secolelor II—IV pe locul suburbiilor Durleşti, Revaca, Mălina (Mică) ş.a.
Bibliografie:
– Boga, L.T. Documente din Basarabia II, Ch., 1938.
– Рикман, Э.А. Памятники сарматов и племен Черняховской культуры. Археологическая карта Молдавской ССР. 5 выпуск, Ch., 1975.
Sursa: Dron, Ion. Valea Gâştelor. În: Chişinău: encicl., Ch., 1997, p. 530-531.
Chișinău, orașul meu 