După anexarea Basarabiei la Imperiul ţarist, în 1812  Biserica Ortodoxă din această provincie a fost subordonată autorităţilor ecleziastice din capitala imperiului. Gavriil Bănulescu-Bodoni, numit în scaunul mitropoliei, a deschis o tipografie la Chişinău în anul 1814, de sub teascurile căreia în anii următori au ieşit cărţi preponderent de factură religioasă.

Tipăriturile erau scoase în tiraje mari, încât să acopere necesităţile preoţilor din biserici şi mănăstiri, tocmai de aceea, şi în prezent, în unele biblioteci ele sunt atestate în mai multe exemplare. Cărţile erau răspândite în majoritatea bisericilor din Basarabia. Cercetările din ultimul timp ne-au permis să restabilim o realitate foarte sumară privind difuzarea tipăriturilor din Chişinău pe teritoriul Basarabiei. Activitatea de tipărire a cărţilor a fost preluată şi de succesorii lui Bănulescu-Bodoni în scaunul eparhial. Acestea erau destinate creştinilor din Basarabia, însă ele pot fi întâlnite şi în afara hotarelor istorice ale provinciei, dovadă că au fost utile şi au avut o largă arie de răspândire. Din informaţiile oferite de Paul Mihail constatăm că tipăriturile de la Chişinău au fost solicitate de feţe bisericeşti şi oameni de cultură din: Iaşi, Bucureşti, Odesa, Vidin, de preoţii de dincolo de Nistru, de prizonierii ardeleni de dincolo de munţii Ural (Mihail 1993, 145-153). Printre cele 17 condiţii sti-

pulate în ucazul sinodal din 4 mai 1814 cu privire la deschiderea tipografi ei se prevedea ca din fiecare ediţie tipărită la Chişinău să fi e expediat câte un exemplar Sfântului Sinod şi bibliotecilor acestuia, Departamentului Ministerului instrucţiunii publice, Academiei de Ştiinţe, Academiei Teologice din Sankt Petersburg şi două exemplare la Biblioteca Publică Imperială (Fuştei 2009, 173).

Prima tipăritură de factură religioasă, ieşită de sub teascurile de la Chişinău, este Liturghia de la 1815 (BRV, III, 879, 119-122; CM 1992, II, 4, 57-59). Cartea este de o înaltă valoare artistică, a fost tipărită cu negru şi roşu (până la f. 104), cu gravuri, frontispicii, viniete, fi ligrane. Pe f. 1 de titlu care se motivează deschiderea tipografiei şi cum a fost tradusă cartea (Ciobanu 1992, 37). Liturghia are în folio 1+5+9+187 f., hârtia este de calitate bună. Text pe o coloană, în negru şi roşu, caractere de două mărimi, cu 30-31 şi respectiv 36 de

rânduri pe pagină. Pagina culeasă este încadrată în două rânduri de chenare. F.4-5 icoana Cina cea de taină. Pe 9f numerotate Rânduiala vecernii ceii mici după Tipic. Conform unor date Liturghierul a fost tipărit în 1200 exemplare (Ciobanu 1992, 51-52; Fuştei 2009, 175), iar acest număr era în măsură să acopere necesităţile preoţilor din Basarabia.

În bibliotecile şi fondurile muzeale din Chişinău am identificat 38 de exemplare ale Liturghiei din 1815 Cereteu 2011, 161-169, nr. 373-410).

Un exemplar din fondurile Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a fost descris de către dr. Elena Ploşniţă, iar alte două se află în biblioteca preotului Petru Buburuz (Ploşniţă 1996, 45-50). În urma cercetărilor anterioare au fost constatate exemplare la: mănăstirile Hârjauca, Tabăra, Hirova, Frumoasa (3 ex.), în satele Dereneu (Călăraşi), Cucioaia (Teleneşti) cu circulaţie în Cozeşti (Teleneşti), Hirova (Călăraşi), care a aparţinut anterior satului Hogineşti (Călăraşi), Ţibirica (Călăraşi), Rădeni (Străşeni), Onişcani (Călăraşi), două exemplare la Năpădeni (Ungheni), Hogineşti (Călăraşi), Izvoare (Făleşti), Căinarii Vechi (Soroca), două exemplare la Recea (Străşeni), Călăraşi-târg, Truşeni (Străşeni), în biserica Buna Vestire din Chişinău (Mihail

1993, 79, 192, 197, 198, 201, 204, 206, 210, 213, 214, 216, 218, 222, 223, 224, 228, 229, 230, 232),

Crişcăuţi (Donduşeni) şi Rotunda (Edineţ), ultimele două afl ate la muzeul bisericesc din Chişinău în perioada interbelică, Brătuşeni (Edineţ), Sineşti (Ungheni), Scumpia (Făleşti), Costeşti (Râşcani), Teşcureni (Ungheni), Bogzeşti (Teleneşti), Camincea (Orhei), Mateuţi (Rezina), Cinişeuţi (Rezina), Ohrincea (Criuleni), Işnovăţ

(Criuleni), Râşcova (Criuleni), Cruglic (Criuleni), Cornova (Ungheni), Hârbovăţ (Călăraşi), Curchi (Orhei), Răciula (Călăraşi), Sângera (municipiul Chişinău), Dănceni (Ialoveni), Nimoreni (Ialoveni), Băcioi (municipiul Chişinău), Rezeni (Căuşeni), Horăşti (Ialoveni), Budeşti (municipiul Chişinău), Condriţa (municipiul Chişinău), Drăguşenii Vechi (Străşeni), Dahnovici (Hânceşti), Văsieni (Ialoveni), Hânceşti, Sireţi (Străşeni), Vălcineţ (Călăraşi), Buda (Călăraşi), Ialoveni, Buţeni (Hânceşti), Cioc-Maidan (Comrat), catedrala din Tighina, Leova, Erdec-Burnu (fostul judeţ Ismail), Răscăieţi (Ştefan Vodă), Ciuteşti (Nisporeni), Lozova (Străşeni), Bubuieci (municipiul Chişinău), Drăsliceni, provenită din Paşcani (Criuleni), Drăguşeni (Nisporeni), Bujorăuca (Soroca), Sadova (Călăraşi), Cojuşna (Străşeni), Pojoreni (Ialoveni), Tuzara (Călăraşi), Bălăureşti (Nisporeni), Fundu Galbenii (Hânceşti) provenit de la un proprietar din Hânceşti (Berechet 1924, 130; Caproşu, Chiaburu 2009, III, 354, 371, 372, 377, 379, 409, 421, 635; IV, 54, 247) mănăstirea Căpriana (Eşanu et al. 2003; Mihail 1993, 182,

nr. 12), Cobâlea (Şoldăneşti), biserica Râşcanu din Chişinău (Ghibănescu 2001, 46, 89), Chetriş, Hânceşti-Niorcani, Coiuceni, Vrăneşti, Albineţ, Făleşti, Catranâc, Obreja, Scumpia, Sarata Nouă (Făleşti), Gherman-Dumeni sat, Sculeni, Dănuţeni, Vulpeşti, schitul Corneşti, Mânzăteşti, Hârceşti, Teşcureni, Bumbăta, Todireşti-sat (Ciolac), Stânjineni, Coşeni-Floceni, Floreşti (Ungheni), Limbenii Vechi (Glodeni), Cajba (Glodeni) (Cere-

teu 2009, 34, nr. 74), Jora de Jos (Orhei)[1], Jora de Mijloc (Orhei)[2], biblioteca Societăţii istorico-arheologice din Chişinău, provenit de la protoiereul Atanasie Sofronovici (Catalogul 1925, 14).

În acelaşi an a fost tipărit la Chişinău un Molebnic în 1200 de exemplare (Ciobanu 1992, 39; Fuştei 2009, 175). Cartea prezintă 1 f. t. + 3 f. + 128 f. şi este compusă din 32 de caiete a câte 4 foi fiecare.

Text pe o coloană, în negru, cu 21 de rânduri pe pagină. În fondurile din Chişinău am atestat 23 de Molebnice din această ediţie (CM 1992, II, 5, 59-60; Cereteu 2011, 169-173, 411-433). În perioada interbelică au fost atestate exemplare la mănăstirea Hârbovăţ (5 ex.), unul fi inddin biserica satului Lopatna (Orhei), altele au fost semnalate la mănăstirile Hârjauca, Hirova, Frumoasa (2 ex.), în satele Dereneu (Călăraşi), Cucioaia (Teleneşti), Teleneşti târg, satul Căpriana (Străşeni), care a aparţinut anterior mănăstirii Căpriana, două exemplare în Rădeni (Străşeni), Meleşeni (Călăraşi), Izvoare (Făleşti), Albineţ (Făleşti), Balatina (Glodeni), Truşeni (Străşeni) (Mihail 1993, 79, 188, 192, 201, 204, 208, 211, 213, 217, 222, 224, 225, 230), Brătuşeni (Edineţ), Scumpia (Făleşti), Costeşti (Râşcani), Pârliţa (Făleşti), Bogzeşti (Teleneşti), Mateuţi (Rezina), Cornova (Ungheni), Râşcova (Criuleni), Ţigăneşti (Străşeni), Hârbovăţ (Călăraşi), Curchi (Orhei), bisericile Râşcanu, Sfântul Haralambie şi Tuturor Sfinţilor din Chişinău, Goian (municipiul Chişinău), Dănceni (Ialoveni), Rezeni Ialoveni), Condriţa (municipiul Chişinău), Drăguşenii Vechi (Străşeni), Vadul lui Isac (Cahul), Răscăeţi (Ştefan Vodă) (Constantinescu-Iaşi 1929, 45), Pojoreni (Ialoveni), Brătuleni (Nisporeni), Străşeni, mănăstirea Căpriana (Străşeni), Ghidighici (municipiul Chişinău), Bălăneşti (Nisporeni), Leuşeni (Hânceşti) (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 352, 372, 389, 395, 445, 525-526; IV, 418; Mihail 1993, 211), Cobâlea (Şoldăneşti) (Ghibănescu 2001, 46), Sculeni, Vulpeşti, Mânzăteşti şi Pârliţa (Ungheni), Chirileni, Sarata Veche, Scumpia, Albineţ, Năvârneţ, Călineşti, Făleşti, Pânzăreni (Făleşti), Cajba (Glodeni) (Cereteu 2009, 34, nr. 75), două exemplare

la Pogrebeni (Orhei)[3].

În anul 1816 a fost tipărit în 3000 de exemplare un Catihisis în scurt (BRV, III, 903, 140; Ciobanu 1992, 40; Fuştei 2009, 175). Este cunoscut un exemplar de colecţie al acestui Catihisis (Cereteu 2011, 173-174, nr. 434). Exemplarul prezintă 43 file. Exemplarul de patrimoniu nu are foaie de titlu. Text pe o coloană, în negru, cu 23 de rânduri pe pagină. În perioada interbelică au fost semnalate exemplare la mănăstirea Hârjauca şi în satul Ţibirica (Călăraşi) (Mihail 1993, 192, 210).

În anul 1816 au mai fost tipărite 300 de exemplare de Molebnic, ediţia de la 1815 (BRV, III, 913, 152-153; CM 1992, II, 9, 63-65; Fuştei 2009, 175). Prezintă 1 f. t. + 3 f. + 128 f. Foaia de titlu este încadrată în chenar cu elemente fl orale şi geometrice. Foaia de titlu şi următoarele trei foi sunt numerotate cu litere chirilice. Text pe o coloană în negru, caractere de două mărimi cu 21 şi respectiv 25 de rânduri pe pagină. Frontispicii la începutul capitolelor. Prezintă o precuvântare din care reiese că acest Molebnic a fost tradus „din cel slavenesc, care să tipăreşte în Rossia”. Ultimele foi sunt rupte la colţuri şi desprinse unele de altele. Este o copie fidelă a Molebnicului tipărit la Chişinău în tipografi a exarhicească în 1815. În fondurile din Chişinău am atestat şase exemplare (Cereteu 2011, 174-176, nr. 435-440). Un Molebnic din această ediţie se află în prezent la biserica Sfântul Dumitru din Chişinău, carte care s-a aflat în prima jumătate a secolului al XIX-lea în biblioteca bisericii Sfintei Înălţări din Chişinău (Fuştei 2005, 66). În perioada interbelică au fost semnalate exemplare în:

Rădeni (Străşeni), Onişcani (Călăraşi), Bisericani (Glodeni), Recea (Străşeni), Călăraşi-târg (Mihail 1993, 213, 214, 226, 228, 229), biserica Mazarachi din Chişinău, Cioc-Maidan (Comrat), Slobozia Mare (Cahul) (Constantinescu-Iaşi 1929, 45), Vărzăreştii Noi (Călăraşi), Sadova (Călăraşi), Tuzara (Călăraşi), provenită din Călăraşi (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 396, 511) două exemplare la mănăstirea Căpriana (Eşanu et al. 2003, 401, nr. 20, 21), Cobâlea (Şoldăneşti) (Ghibănescu 2001, 46, datat greşit), Lohăneşti (Hânceşti), biserica Vovidenia din Bârlad (jud. Vaslui), Buda (Călăraşi) (Caproşu, Chiaburu 2009, IV, 55, 140, 326), Gherman-Dumeni (Ungheni), Ciolacu Vechi (Făleşti) (Cereteu 2009, 34, nr. 76), biserica Râşcanu din Chişinău (Berechet 1924, 130).

În fondul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a fost semnalat un exemplar de Urmarea cântării de rugăciune, 1816 (Danilov, Griţco, Malahov 2002, 86, nr. 41; Cereteu 2011, 177, nr. 444), ieşit în 1500 de exemplare (Fuştei 2009, 175). Exemplarul prezintă 15 f. Text pe o coloană, în negru şi roşu, cu 21 de rânduri pe pagină. Textul este încadrat în chenar floral stilizat.

Începând cu anul 1836 un exemplar s-a aflat în localitatea Sandochia, iar altul a fost semnalat în perioada interbelică printre cărţile bibliotecii din mănăstirea Căpriana (Mihail 1993, 165, 182; Eşanu et al. 2003 402, nr. 22). Altele au fost atestate în: Ohrincea (Criuleni), Măşcăuţi (Criuleni), biserica Sfântul Haralambie din Chişinău (două exemplare) (Constantinescu-Iaşi 1929, 45), Rezeni (Ialoveni) (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 398), Cobâlea (Şoldăneşti) (Ghibănescu 2001, 45), Jora de Jos (Orhei)[4], Mârzești (Orhei)[5].

În anul 1817 de sub teascurile tipografi ei de la Chişinău a ieşit un Ceasoslov în 1200 exemplare (BRV, III, 951, 193-194; CM 1992, II, 11, 66-68; Ciobanu 1992, 40; Fuştei 2009, 175). Prezintă 1 f. t. + 2 f. + 288 f. Foaia de titlu este încadrată. Pe f. 2 (din 2 f. de la început) o înştiinţare din care reiese că acest Ceasoslov este tipărit după izvodul Ceasoslovului slavenesc. Pe verso f. 2 icoana Acoperemântului Maicii Domnului. F. 284-285 – Pashalia (1817-1884). Textul este încadrat într-un chenar liniar şi altul fl oral. Text pe o coloană, în negru şi roşu, cu 34-37 de rânduri pe pagină. Sunt cunoscute 13 exemplare de colecţie ale Ceasoslovului, ediţia din 1817 (Cereteu 2011, 178-180, nr. 448-460). În prezent, exemplare au fost atestate la mănăstirile Sfântul Apostol Andrei de la Durleşti (municipiul Chişinău), la mănăstirile Saharna şi Tabăra. Un Ceasoslov a aparţinut satului Clişcăuţi din nordul Basarabiei, semnalat în perioada interbelică de Paul Mihail în biblioteca Societăţii istorico-arheologice din Chişinău. În aceeaşi perioadă au fost atestate exemplare în satele Căpriana (Străşeni) (Eşanu et al. 2003, cu circulaţie şi la mănăstirea Căpriana), Rădeni (Străşeni), Balatina (Glodeni), Bisericani (Glodeni), Călăraşi-târg, Truşeni (Străşeni) (Mihail 1993, 211, 213, 164, 165, 225, 226, 229, 230), Işnovăţ (Criuleni), Cruglic (Criuleni), bisericile Buna Vestire, Sfântul Haralambie şi Sfântul Ilie din Chişinău, Negreşti (Străşeni), Goian (municipiul Chişinău), Buda (Călăraşi), Hânceşti, Vadul lui Vodă (municipiul Chişinău), Ialoveni, Sălcuţa (Căuşeni), muzeul din Chişinău (cu circulaţie la Tighina), Erdec-Burnu (fostul judeţ Ismail), Răscăieţi (Ştefan Vodă) (Constantinescu-Iaşi 1929, 46), Răzeni (Ialoveni), Tătăreşti (Străşeni), Tuzara (Călăraşi), Fundu Galbenii (Hânceşti), Cioreşti (Nisporeni), biserica Sf. Nicolae din Bălţi, provenit din satul Mileşti (Ialoveni), Bălăneşti (Nisporeni), Lozova (Străşeni) (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 400, 419, 490; IV, 164, 319, 322, 375, 414, 415, 495, 508, 512), Hânceşti-Niorcani, Năvârneţ, Catranâc, Chetriş, Albineţ (Făleşti), Mirceni-Hârceşti, Sculeni, Floriţoaia (Ungheni) (Cereteu 2009, 34, nr. 78), Mârzeşti (Orhei)[6] din Chişinău, provenit de la protoiereul Atanasie Sofronovici (Catalogul 1925, 15).

În colecţiile din Chişinău am identificat două exemplare de Rânduiala panihidei, 1817 (BRV, III, 953, 194-195; CM 1992, II, 14, 70-71; Cereteu 2011, 183, nr. 470, 471), unul dintre care, potrivit unei ştampile aplicate pe f. 12 şi 14, a aparţinut mănăstirii Suruceni din centrul Basarabiei. Cartea prezintă 41 f. Text pe o coloană, în negru, cu 21 de rânduri pe pagină. Pagina este încadrată în chenar de linii. Potrivit opiniei unor specialişti, această carte a fost tipărită în 1220 exemplare (Fuştei 2009, 175). În perioada interbelică au fost semnalate exemplare la mănăstirea Hârjauca, Dereneu, biblioteca Societăţii istorico-arheologice (Călăraşi), Rădeni (Străşeni), Onişcani (Călăraşi), Meleşeni (Călăraşi), Hogineşti (Călăraşi), Izvoare (Făleşti), Recea (Străşeni) (Mihail 1993, 193, 201, 213, 214, 217, 218, 222, 228), Bogzeşti (Teleneşti), Cinişeuţi (Rezina) (Constantinescu-Iaşi 1929, 46), Vorniceni (Străşeni), Nisporeni şi Drăguşenii Noi (Nisporeni), Băcioi (municipiul Chişinău), Dahnovici (Hânceşti) (Constantinescu-Iaşi 1929, 46; Caproşu, Chiaburu 2009, III, 419, 425, 515; IV, 63), Cobâlea (Şoldăneşti) (Ghibănescu 2001, 45); Hânceşti-Niorcani, Albineţ (Făleşti) (Cereteu 2009, 34, nr. 80), Jora de Jos (Orhei)[7]Jora de Mijloc (Orhei)[8], biblioteca Societăţii istorico-arheologice din Chişinău (Catalogul 1925, 17). Sunt cunoscute 13 exemplare de colecţie ale Psaltirii, ediţia din 1818 (BRV, III, 987, 239-240; CM 1992, II, 15, 71-73; Cereteu 2011, 183-187, nr. 472-484). Trei exemplare se află în prezent la biserica Sfântul Dumitru din Chişinău (Fuştei 2005, 66-67, nr. 8-10) şi un exemplar la mănăstirea Sfântul Teodor Tiron din Chişinău. Cartea prezintă 1 f. t. + 25 f. + 345 f. Foaia de titlu este decorată prin părţi cu gravuri, iar în partea de sus icoana Sfânta Treime. Cu gravuri, frontispicii şi viniete. Numerotare tipografi că greşită: în loc de 336 figurează 335; după foaia 340 urmează 341, 340, 340, 342 şi ultima foaie nu este numerotată. Text pe o coloană în negru, caractere de două mărimi cu 17 şi respectiv 22 rânduri pe pagină. Textul este încadrat în chenare de linii. Cartea a fost tipărită în 1600 de exemplare (Fuştei 2009, 175). În perioada interbelică au fost identificate câte două exemplare la mănăstirile Hârbovăţ şi Hirova (Călăraşi), Teleneşti-târg, Onişcani (Călăraşi), Balatina (Glodeni), Truşeni (Străşeni) (Mihail 1993, 188, 199, 208, 214, 225, 230), Măşcăuţi (Criuleni), Dahnovici (Hânceşti) (Constantinescu-Iaşi 1929, 46), Rădeni (Străşeni), mănăstirea Barnovschi din Iaşi, satul Vozdu (Floreşti), care în prezent se afl ă la BAR Bucureşti, Lozova (Străşeni) (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 421; IV, 197, 205, 267, 482), Făleşti, Chetriş, Năvârneţ (Făleşti), Ciuciulea (Glodeni) (Cereteu 2009, 34, nr. 81). În urma investigaţiilor din ultimii ani am atestat 30 de exemplare de colecţie a Mineiului de obşte (1819) (BRV, III, 1040, 304-306; CM 1992, II, 17, 75-76; Cereteu 2011, 190-195, nr. 496-525), care a fost tipărit în 800 de exemplare (Fuştei 2009, 175). Cartea prezintă 1 f. t. + 3 f. + 221 f. + 18 p. Foaia de titlu şi primele două foi nenumerotate – predoslovie semnată de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Ultimele 17 foi numerotate conţin slujba Pocrovului. Text pe o coloană, în negru, caractere de două mărimi, cu 35-37 şi respectiv 40 de rânduri pe pagină. Format din 35 caiete a câte 4 foi fi ecare. Ultimul caiet are 6 foi. Capitolele au la început frontispicii. Iniţiale mari, viniete variate. Două exemplare se păstrează în biblioteca mănăstirii Sfântul Teodor Tiron din Chişinău. În perioada interbelică exemplare au fost atestate în bibliotecile mănăstiriilor Căpriana, Hârbovăţ, Tabăra, Hirova, Frumoasa (2 ex.), în satele Dereneu (Călăraşi), Hirova (Călăraşi), Ţibirica (Călăraşi), Căpriana (Străşeni), Rădeni (Străşeni), Onişcani (Călăraşi), Meleşeni (Călăraşi), Năpădeni (Ungheni), două exemplare la Hogineşti (Călăraşi), Căinarii Vechi (Soroca), Albineţ (Făleşti), Balatina (Glodeni), Bisericani (Glodeni), Recea (Străşeni), Truşeni (Străşeni) (Mihail 1993, 80, 182, 188-189, 197, 199, 201, 206, 210, 211, 213, 214, 216, 217, 218, 223, 224, 225, 226, 228, 230), Brătuşeni (Edineţ), Scumpia (Făleşti), Pârliţa (Făleşti), Elizabeta (Ungheni) în muzeu, Sineşti (Ungheni), Condrăteşti (Ungheni), Heciul Nou (Sângerei), Bogzeşti (Teleneşti), Ustia (Criuleni), Hârbovăţ (Călăraşi), Măşcăuţi (Criuleni), Ohrincea (Criuleni), Cruglic (Criuleni), Criuleni, Işnovăţ (Criuleni), Cornova (Ungheni), Ţigăneşti (Străşeni), Curchi (Orhei), Răciula (Călăraşi), Sângera (municipiul Chişinău), Negreşti (Străşeni), Vorniceni (Străşeni), Goian (municipiul Chişinău), Dănceni (Ialoveni), Nimoreni (Ialoveni), Băcioi (municipiul Chişinău), Horăşti (Ialoveni), Buda (Călăraşi), Budeşti (municipiul Chişinău), Zâmbreni (Ialoveni), Dahnovici (Hânceşti), Hânceşti, Sireţi (Străşeni), Vadul lui Vodă(municipiul Chişinău) provenit din Echimăuţi (Rezina), Vălcineţ (Călăraşi), Costeşti (Ialoveni), Buţeni (Hânceşti), Cioc-Maidan (Comrat), Tigheci (Leova), Ţiganca (Cantemir), Vadul lui Isac (Cahul), Erdec-Burnu (fostul judeţ Ismail), Răscăieţi (Ştefan Vodă) (Constantinescu-Iaşi 1929, 46; Caproşu, Chiaburu 2009, III, 466), Bozieni (Hânceşti), Ciorăşti (Nisporeni), Văsieni, provenit din satul Ruseştii Vechi (Ialoveni), Nişcani (Călăraşi), Cimişeni (Criuleni), Boghiceni (Hânceşti), biserica Sf. Nicolae din Bălţi, Tătărăşti (Străşeni), (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 458, 460, 461, 463, 465, 466; IV, 7, 153, 161), Cobâlea (Şoldăneşti), soborul din Chişinău (Ghibănescu 2001, 46, 87; Berechet 1924, 120, nr. 15), Chetriş, Hânceşti-Niorcani, Coiuceni, Valea Rusului, Obreja (2 ex.) Scumpia, Chirileni, Ciolacu Vechi, Musteaţa-Oişeni, Năvârneţ, Făleşti, Catranâc, Risipeni-Bocşa, Sarata Veche (Făleşti), Gherman-Dumeni, Blândeşti, Dănuţeni, Cetireni, Bogheni, Mânzăteşti, Hârceşti, Năpădeni, Pârliţa (Ungheni), Limbenii Noi, Cajba (Glodeni) (Cereteu 2009, 35, nr. 84), Pogrebeni (Orhei)[9], Mîrzești (Orhei)[10], Jora de Mijloc (Orhei)[11], biblioteca Societăţii istorico-arheologice din Chişinău (Catalogul 1925, 13).

 În anul 1820 a fost tipărit la Chişinău în 1500 de exemplare un Molitvenic (BRV, III, 1077, 333; CM 1992, II, 19, 78-79; Fuştei 2009, 175). Cartea prezintă 1 f. t. + 2 f. nn. + 548 f. Foaia de titlu este încadrată într-un chenar bogat, care se încheie în partea de sus cu icoana Sfânta Treime. Pe verso un chenar din elemente fl orale şi geometrice. Textul este încadrat în chenare de linii. Text pe o coloană, în negru, caractere de două mărimi, cu 21 şi respectiv 25 de rânduri pe pagină. Frontispicii la începutul capitolelor. Primele 2 foi nenumerotate – tabla de materii. Pe verso foii 2 nenumerotate gravură cu Sfânta Treime. Numerotare tipografi că greşită la tabla de materii. În fondurile din Chişinău s-au păstrat 21 exemplare (Cereteu 2011, 198-201, nr. 535-554). În prezent un exemplar se afl ă la biserica Sfântul Dumitru din Chişinău (Fuştei 2005, 67-68, nr. 14). În urma cercetărilor de teren am identifi cat exemplare la mănăstirile Curchi (Orhei) şi Sfântul Teodor Tiron (Chişinău). În perioada interbelică au existat exemplare la mănăstirile Hârbovăţ, Hârjauca, Frumoasa (3 ex.), în localităţile Hirova (Călăraşi), Teleneşti-târg, Ţibirica (Călăraşi), două exemplare la Rădeni (Străşeni), Izvoare (Făleşti), Călăraşi-târg, Truşeni (Străşeni) (Mihail 1993, 90, 189, 193, 206, 208, 210, 213, 222, 229, 230), muzeul din Chişinău (cu circulaţie în Tighina), Vorniceni (Străşeni), Dănceni (Ialoveni), Budeşti (municipiul Chişinău), Condriţa (municipiul Chişinău), Işnovăţ (Criuleni), Hârbovăţ (Călăraşi), Curchi (Orhei), Costeşti (Ialoveni), Albineţ (Făleşti), Sineşti (Ungheni) (Constantinescu-Iaşi 1929, 47; Caproşu, Chiaburu 2009, III, 484), Dolna (Nisporeni) provenită din Nisporenii de Sus, Hansca (Ialoveni) provenit din Moleşti (Ialoveni), Buda (Călăraşi), Străşeni, Pănăşeşti (Străşeni) (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 483, 484), Chetriş, Drujineni, Valea Rusului, Musteaţa-Oişeni, Făleşti, Catranâc, Obreja (Făleşti), Blândeşti, Napădeni (Ungheni), Ustia, Ciuciulea (Glodeni) (Cereteu 2009, 35, nr. 86, Jora de Jos (Orhei)[12], Mârzeşti (Orhei)[13], biblioteca Societăţii istorico-arheologice din Chişinău, provenit de la protoiereul Atanasie Sofronovici (Catalogul 1925, 15).

În anul 1820 a apărut Rânduiala sfinţirii bisericii în 1500 de exemplare (BRV, III, 1084, 345-347, CM 1992, II 20, 79-80; Fuştei 2009, 175). Cartea prezintă 1 f. t. + 1 f. + 113 f. Titlul, încadrat în chenar simplu, ocupă două pagini. Pe verso f. 1 nenumerotate gravură cu chipul Sfântului Ioan Înaintemergătorul, încadrată în trei rânduri de chenare florale cu elemente geometrice. Frontispicii la începutul capitolelor. Gravuri, viniete, iniţiale, fi ligrane. Format din opt caiete a câte patru foi, ultimul are două foi şi 17 caiete a câte patru foi. Text pe o coloană, în negru, caractere de două mărimi, cu 21 şi respectiv 25 de rânduri pe pagină. Textul este încadrat în chenare de linii. Unele exemplare au paginare tipografi că greşită, ceea ce ne determină să credem că au existat cel puţin două tiraje ale acestei ediţii. În fondurile din Chişinău există 14 exemplare (Cereteu 2011, 202-204, nr. 557-570), şi un exemplar a fost identificat la mănăstirea Sfântul Teodor Tiron din Chişinău. În perioada interbelică au fost semnalate exemplare la: mănăstirile Căpriana, Hârbovăţ (2 ex.), în biserica satului Cucioaia (Teleneşti), care a aparţinut satului Işnovăţ (Criuleni), două exemplare în satul Căpriana (Străşeni), unul la Rădeni (Străşeni), două exemplare în Năpădeni (Ungheni), două la Hogineşti (Călăraşi), Izvoare (Făleşti) (Mihail 1993, 182, 189, 204, 211, 213, 216, 218, 222; Eşanu et al. 405, nr. 32), Costeşti (Râşcani), Cruglic (Criuleni), Mitropolia şi muzeul din Chişinău, Dănceni (Ialoveni), Condriţa (municipiul Chişinău), Drăguşenii Vechi (Străşeni), Dahnovici (Hânceşti), Vadul lui Vodă (municipiul Chişinău), Comrat (Constantinescu-Iaşi 1929, 46-47), Bubuieci (municipiul Chişinău),  Nimoreni (Ialoveni), Brătuleni (Nisporeni) provenită din satul Sălişte (Nisporeni), Vărzăreşti (Nisporeni) cu circulaţie în Horodişte (Călăraşi), Pereni (Hânceşti), Suruceni (Ialoveni) (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 468, 475, 481, 491-492, 640; IV, 209), Jora de Jos (Orhei)[14], biblioteca Societăţii istorico-arheologice din Chişinău, provenit de la protoiereul Andrei Sibov (Catalogul 1925, 16).

Printre cărţile rare ale Bibliotecii Naţionale am identifi cat un exemplar de Pentru datoriile presviterilor de popor, 1823 (BRV, III, 1127, 428; Cereteu (Constantinescu-Iaşi 1929, 47), Leuşeni (Hânceşti), Lohăneşti (Criuleni), provenită din Cricova; un exemplar a fost cumpărat de la Iaşi de către 2011, 206, nr. 574), care s-a afl at în secolul XIX în Mănăstirea Curchi şi schitul Tabăra. În urma unor cercetări recente am depistat două exemplare incomplete la mănăstirea Sfântul Teodor Tiron din Chişinău. În perioada interbelică au fost semnalate asemenea cărţi în satul Ţibirica (Călăraşi) două exemplare, Onişcani (Călăraşi) (Mihail 1993, 210, 214), Hârbovăţ (Călăraşi), Curchi (Orhei) (Constantinescu-Iaşi, 47), mănăstirea Barnovschi din Iaşi(Caproşu, Chiaburu 2009, IV, 84, 201, 206), Hârceşti (Ungheni) (Cereteu 2009, 35, nr. 88).

Unii cercetători au admis şi mai admit încă existenţa unei ediţii a Tipicului în anul 1821 (CM, 1992, II, 23, 83-84; Ciobanu 1992, 50; Danilov 2007, 52-53), adică în timpul păstoririi Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. Există, însă, cel puţin două motive care ne impun anumite suspiciuni în această privinţă. Pentru a clarifi ca situaţia este necesar de a analiza cu mare precauţie titlul cărţii. Este adevărat că pentru tipărirea Tipicului la Chişinău a fost obţinută permisiunea în anul 1819, însă din anumite motive, pe care nu le cunoaştem încă, această carte nu a ieşit de sub tipar în ultimul an al vieţii lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, aşa cum susţin unii cercetători. Mai întâi de toate atrage atenţia faptul că în conţinutul titlului se admite că această carte a fost tipărită în „Duhovniceasca tipografi e a Bessarabiei”, or ofi cina de la Chişinău s-a numit pe întreaga perioadă a păstoriei Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni „Tipografi e Exarhicească”. Al doilea moment care atrage atenţia în mod deosebit este anul tipăririi cărţii. La o lectură atentă a titlului exemplarului din colecţia Bibliotecii Naţionale (cota 56046) constatăm că în datarea lui pe foaia de titlu s-a comis o greşeală de tipar a ultimului grafem din anul 1823, care ar trebui să fi e #a„kg şi nu #a„kï, aşa cum este scris pe acest exemplar. Argumente respective ne determină să admitem ipoteza potrivit căreia nu au existat două ediţii ale Tipicului (1821 şi 1823), însă este vorba doar de cea din 1823 (BRV, III, 1193, 430; CM 1992, II, 25, 85) din timpul lui Dimitrie Sulima.

În fondurile din Chişinău am identifi cat patru exemplare ale Tipicului bisericesc în scurt (1823) (Cereteu 2011, 207-208, nr. 576-579). În perioada interbelică au fost constatate exemplare în: Teleneşti-târg, Truşeni (Străşeni) (Mihail 1993, 208, 230), Scumpia (Făleşti), Răciula (Călăraşi), Condriţa (municipiul Chişinău), Ohrincea (Criuleni) preotul Gheorghe Clipa din localitatea Avrămeşti, ţinutul Tutovei şi care în prezent se află la BAR Bucureşti (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 483, 547; IV, 271), Vulpeşti, Stânjineni, Floreşti (Ungheni), Ciolacu Vechi, Scumpia (Făleşti), Ustia (Glodeni) (Cereteu 2009, 35, nr. 89).

De sub teascurile tipografi ei duhovniceşti de la Chişinău au ieşit două cărţi fără datare, care au fost atribuite de cercetători cu aproximaţie anului 1826. Autorii BRV consideră că aceste două cărţi aparţin ca moment de datare anului 1823, în baza unor însemnări manuscrise, citite de Nicolae Iorga (BRV III, 1189, 428-429). Aceste două

texte scurte Slujba de mulţumire pentru victoria împotriva crăiei şvezilor (Cereteu 2011, 212, nr. 593, 594) şi Slujba Sfântului proroc Zaharia şi a Sfintei Elizaveta (Cereteu 2011, 212-213, nr. 595, 596), au numerotare comună, fiind atestate în fondurile din Chişinău în două exemplare. În perioada interbelică au fost constatate asemenea cărţi la mănăstirea Hârjauca (Mihail 1993, 193), Mitropolia şi muzeul din Chişinău (Constantinescu-Iaşi 1929, 47), Curluceni, Frăsineşti (Ungheni) (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 580, 642), Cobâlea (Şoldăneşti) (Ghibănescu 2001, 45), biblioteca Societăţii istorico-arheologice din Chişinău (Catalogul 1925, 17).

În fondurile din Chişinău au fost atestate şase exemplare de Urmarea cântării de rugăciune, 1826 (BRV, III, 1270, 485; CM 1992, II, 30, 91; Cereteu 2011, 213-214, nr. 597-602). În perioada interbelică au fost constatate exemplare la mănăstirile Căpriana, Hârbovăţ, Hârjauca (două exemplare), în localităţile Teleneşti-târg, două exemplare la Hogineşti (Călăraşi) (Mihail 1993, 183, 189, 193, 208, 219; Eşanu et al. 406-407, nr. 38), Cotiujeni (Briceni), Scumpia (Făleşti), Măşcăuţi (Criuleni), Nimoreni (Ialoveni), Condriţa (municipiul Chişinău), Lozova (Străşeni), Vorniceni (Străşeni) (Constantinescu-Iaşi 1929, 47), Pârjolteni (Călăraşi), Străşeni, Roşcani (Străşeni), Pănăşăşti (Străşeni) (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 596, 597, 598), Jora de Jos (Orhei)[15].

Este cunoscut un exemplar de colecţie de Rânduiala panihidei, 1827 (BRV, III, 1314, 538; Cereteu 2011, 214, nr. 603). În perioada interbelică au existat asemenea cărţi în: Ţibirica (Călăraşi) (Mihail 1993, 210), muzeul din Chişinău, Scumpia (Făleşti), Mitropolia şi biserica Sfântul Haralambie din Chişinău (Constantinescu-Iaşi 1929, 47), Horodişte (Călăraşi) (Caproşu, Chiaburu 2009, III, 600, 601; IV, 161).

A fost identificat un exemplar de Instrucţia blagocinului bisericilor, 1827 (BRV, III, 1309; CM 1992, II, 31, 91-92; Cereteu 2011, 214, nr. 604) cu circulaţie în satele Mingir şi Cărpineni (Hânceşti), iar altul s-a aflat în perioada interbelică la mănăstirea Hârjauca (Mihail 1993, 193).

În fondul de carte veche a Muzeului Literaturii Române am atestat Cântare de rugăciune pe vreme de epidemie (1830) (Cereteu 2011, 214-215, nr. 605). În anul 1912, Gheorghe Ghibănescu, în timpul vizitei sale în Basarabia, a atestat un asemenea exemplar în satul Cobâlea (Şoldăneşti) (Ghibănescu 2001, 45).

Din sursele istorice şi parţial din informaţia prezentată rezultă că tipăriturile de la Chişinău au fost răspândite în toate localităţii Moldovei de Răsărit, însă există sufi ciente argumente pentru a afirma că ele au circulat şi în afara acestui spaţiu, în localităţi cu populaţie românească, atât din vest, cât şi din est. Exemplare de cărţi tipărite la Chişinău se afl ă în biblioteci si muzee din Rusia, Ucraina, Bulgaria. Tipăriturile de la Chişinău au circulat pe teritoriul României, fi ind întâlnite în biserici, mănăstiri, biblioteci, instituţii muzeale, în special, din zona Moldovei (Mitric 2005). Cercetările ulterioare în domeniu vor scoate la iveală noi informaţii despre difuzarea cărţilor ieşite de sub teascurile tipografiei de la Chişinău, iar drept rezultat vom obţine o imagine mai clară despre activitatea tipografi că din Basarabia şi contribuţiile ierarhilor moldoveni la răspândirea cărţilor bisericeşti.

Bibliografie

BRV: Bibliografi a Românească Veche, tomul III, 1809-1830, de Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu (Bucureşti 1912-1936).

Berechet 1924: Şt. Berechet, Cinci biserici vechi din Chişinău. In: Comisiunea monumentelor istorice. Secţia din Basarabia. Anuar (Chişinău 1924).

Caproşu, Chiaburu 2009: Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din ŢaraMoldovei. Un corpus editat de I.

Caproşu şi E. Chiaburu, vol. III (1796-1828) (Iaşi 2009); vol. IV (1829-1859) (Iaşi 2009).

Catalogul 1925: Catalogul bibliotecii Societăţii istorico-arheologice bisericeşti basarabene din Chişinău. Cu o

prefaţă de Iosif M. Parhomovici. Casa Eparhială. Supliment la Revista Societăţii istorico-arheologice bisericeşti

din Chişinău, vol. XVI, Tipografi a şi Legătoria Eparhială (Chişinău 1925), 1-75.

Cereteu 2009: Ig. Cereteu, Răspândirea tipăriturilor româneşti în judeţul Bălţi în perioada interbelică (în baza

unui manuscris). In: Luminătorul, 3 (Chişinău 2009), 28-37.

Cereteu 2011: Ig. Cereteu, Cartea românească veche şi modernă în fonduri din Chişinău (Iaşi 2011).

Ciobanu 1992: Şt. Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă (Chişinău 1992).

CM 1992: Cartea Moldovei. Sec. XVII – înc. sec. XX. Ediţii vechi. Sec. XVII – înc. sec. XIX. Catalog general. Vol. II.

Ediţii cu caractere chirilice (sec. XIX – înc. sec. XX), cu un studiu introductiv de A.I. Eşanu (Chişinău 1992).

Constantinescu-Iaşi 1929: P. Constantinescu-Iaşi, Circulaţia vechilor cărţi bisericeşti româneşti în Basarabia sub ruşi. Extras din Revista societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău, vol. XIX (Chişinău 1929).

Danilov 2007: M. Danilov, Cenzura sinodală şi cartea religioasă în Basarabia 1812-1918 (între tradiţie şi politica ţaristă) (Chişinău 2007).

Danilov, Griţco, Malahov 2002: M. Danilov, A. Griţco, L. Malahov, Cartea românească în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. 1683-1918. Catalog (Chişinău 2002).

Eşanu et al. 2003: A. Eşanu, V. Eşanu, N. Fuştei, V. Pelin, I. Negrei, Mănăstirea Căpriana (sec. XV-XX). Studiu istoric, documente, cărţi, inscripţii şi alte materiale (Chişinău 2003).

Fuştei 2005: N. Fuştei, Cartea veche românească la biblioteca bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău. Revista

de Istorie a Moldovei 4, 2005, 61-72.

Fuştei 2009: N. Fuştei, Contribuţia Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni la dezvoltarea tiparului. Revista de

Istorie a Moldovei 2-3, 2009, 169-178.

Ghibănescu 2001: Gh. Ghibănescu, Impresii şi Note din Basarabia (Chişinău 2001).

Mihail 1993: P. Mihail, Mărturii de spiritualitate românească în Basarabia (Chişinău 1993).

Mitric 2005: O. Mitric, Cartea românească veche în judeţul Suceava. Catalog (Suceava 2005).

Ploşniţă 1996: El. Ploşniţă, Liturghierul de la 1815. In: Luminătorul, 3 (Chişinău 1996), 45-50.

 The present article describes the spreading of printed books published from 1815 to 1830 in Chişinău. According to historical information, old books from the Chişinău printing-house were available in all localities of Eastern Moldova. But there are some suggestions that these books were also brought outside this area, both to the west and east, to places with the Romanian population. The books printed in Chişinău can be found in libraries of Russia, Ukraine, and Bulgaria. They traveled across all the territoryof Romania, being found in churches, monasteries, libraries, and museums, especially in the area of Moldova. Further research in this area will allow a more complete study of typographic activity in Moldovaof that period and reveal the contribution of Moldavian bishops to the distribution of church books.