1994, 30 iunie. Oameni de artă.
Tipar ofset pe hârtie cretată. Policromie. Dantelura 13 ¼ : 13. Format 41,00×26,00mm. În coală 32 (4×8) mărci. Tipărite la Imprimiera GraficasJorcar, Barcelona, Spania. Machete: Elena Leşcu. Tiraj 2 550 000
2010, 15 ianuarie. Aniversări-Comemorări. Personalități ilustre.
Tipar ofset pe hârtie albă, gumată. Policromie. În coală 10 (2×5) mărci. Format 46,00×27,50 mm. Dantelura 14:14 ½. Tipărite la F.E.P. „Tipografia Centrală” Chişinău. Machete: Elena Karacențev.Tiraj 50 000
Maria Cebotari (nume alternativ: Cibotari, nume de familie inițial: Cibotaru, n. 10 februarie 1910, Chișinău – d. 9 iunie 1949, Viena) cântăreață de operă, soprană, actriță de film.
Studii:Școala normală de fete „Florica Niță”; „Capela Metropolitană” din Chișinău condusă de Mihail Berezovschi; Conservatorul „Unirea” din Chișinău (1924-1929).
Funcții deținute: actriță la Teatrul de Artă din Moscova, solistă la Operadin Dresda până în 1943 și solistă a Operei din Viena până în 1949.
Roluri interpretate: „Boema” de Giacomo Puccini (Mimi), „Nunta lui Figaro” de Mozart (contesa), „Salomeea” de Richard Strauss, „La Traviata” de Giuseppe Verdi, „Turandot” de Giacomo Puccini, „Rigoletto” de Giuseppe Verdi ș.a.
A participat la Festivalurilemuzicale din Salzburg, la invitațiile lui Bruno Walter și Herbert von Karajan. Maria Cebotari a cântat sub bagheta unor mari dirijori ca: Fritz Bush, Arturo Toscanini, Clemens Krauss, Karl Böhm, Wilhelm Furtwängler.
Filme: A jucat în opt filme, turnate în Germania și Austria, alături de vedete ale cinematografului de atunci, inclusiv alături de soțul ei, Gustav Diessl. În România și Italia a jucat în coproducția Cătușe roșii (sau Odesa în flăcări), 1942, cenzurată ulterior de autoritățile comuniste și redescoperită de curând într-o arhivă din Italia.
Distincții: La numai 24 de ani, i-a fost conferit cel mai înalt titlu onorific (în arta dramatică) existent în Germania și Austria din acel timp: Kammersängerin.
La 30 iunie 1994, cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la moartea celebrei interprete, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea Mariei Cebotari.
În 1999, la aniversarea a 50 de ani de la trecerea în neființă a cântăreței, este lansată cartea comemorativă „Maria Cebotari: în amintiri, cronici și imagini” semnată de Aurelian Dănilă.
La 5 octombrie 2004, la Casa Cineaștilor din Chișinău, a avut loc premiera filmlui „Aria” de Vlad Druck, după scenariul lui Dumitru Olărescu, având ca subiect viața și opera sopranei Maria Cebotari.
La 15 ianuarie 2010, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea sopranei, Poșta Moldovei a mai emis o marcă cu imaginea Mariei Cebotari.
Numele Mariei Cebotari îl poartă o stradă din Chișinău și una din Viena.
Bibliografie
- Dănilă, Aurelian. Maria Cebotari: în amintiri, cronici și imagini. – Ch., 1999. – 239 p.
- Malev, Vera. Recviem pentru Maria : Roman. – Ch. : Cartea Moldovei, 2004. – 416 p.
- Cea mai mare Marie a muzicii lirice româneşti // Pohilă Vlad. Şi totuşi limba română!… – Ch., 2008. – P. 164-167.
- Cebotari, Maria // Buzilă Serafim. Enciclopedia interpreților din Moldova. – Ch., 1999. – P. 100-104.
- Cebotari, Maria // Femei din Moldova : encicl. – Ch., 2000. – P. 65-66.
- Cebotari, Maria // Grecov Iuri. România în chipuri. – Ch., 2000. – P. 42.
- Cebotari, Maria // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 167.
- Întâia dintre Marii… // Colesnic Iurie. Chișinăul din amintire. – Ch., 2011. – P. 273-274.
- Strada Maria Cebotari // Nemerenco Valeriu. Buiucani : File din istoria satului şi a sectorului. – Ch., 2002. – P. 91.
- Ultima stea rătăcitoare // Ceaicovschi Gleb. Cântăreți celebri: Din trecutul muzical al Moldovei. – Ch., 1973. – P. 57-61. – Cu caract. chir.
Chișinău, orașul meu 