Agasi Ambarţumean s-a născut în satul Akarak, raionul Karsk, din îndepărtata Armenie. Data naşterii -12 fe­bruarie 1918. În prezent, această localitate aparţine Turciei. În 1941, în prag de război, absolveşte Institutul de Arhitectură din Moscova. Între anii 1941-1995 munceşte ca arhitect la o întreprindere militară de muniţii din Novosibirsk, iar apoi în Kiselevsk, regiunea Kemerovo.

În martie 1945 arhitectul Ambarţumean este trimis la Chişinău pentru a restabili oraşul din ruine. Toată viaţa lui, din acest moment, este legată de Institutul de proiec­tare „Moldghidrostroi” (în prezent „Urban-proiect”). Muncă neîntreruptă: proiectează case de locuit, şcoli, grădiniţe, magazine.

După proiectele arhitectului Agasi Ambarţumean în 1957 a fost construită Biblioteca Re­publicană de Stat a RSSM „N. K. Krupskaia” (în prezent, Bi­blioteca Naţională a Republicii Moldova). Chiar dacă această clădire seamănă leit cu Bi­blioteca Republicană „N. G. Cernîşevski” din oraşul Frunze (azi, Bişkek, Kîrghîzstan), con­struită în acelaşi an, 1957. Şi arhitect este altul. Un oarecare Nosov. În URSS se practica aşa ceva – magazine, şcoli, case de cultură, blocuri de locuit, parcă erau trase la indigo. Vă amintiţi de filmul lui Eldar Reazanov „Ironia sorţii”?

Agasi Ambarţumean proiectează blocuri locative în sectoarele Buiucani şi Rîşcani.

Pe la sfîrşitul anilor 70 – începutul anilor 80, el iniţiază construirea caselor din seria 102 şi din cele cu 174 de apartamente. Re­face strada Dimo. Iar în 1972 după proiectul arhitectului se construieşte Hotelul „Vierul” din centrul Chişinăului.

În 1958 ia parte activă la proiectarea staţiunii balneare de la Sergheevka, proiec­tează numeroase tabere de odihnă pentru copii, zone de odihnă în Glodeni, Ceadîr-Lunga şi în Vadul lui Vodă. Reconstruieşte stadionul republican. El ia parte activă la elaborarea planului general de dezvoltare a oraşului Chişinău, fiind într-o echipă de autori, condusă de arhitectul Robert Curţ.

Una din ultimele sale lucrări a fost pro­iectul de reconstruire şi restaurare a Biseri­cii Armeneşti, monument de cultură şi arhi­tectură de însemnătate republicană. Pentru armeanul Agasi Ambarţumean a fost o sar­cină responsabilă şi, tot odată, onorabilă. Biserica Maicii Domnului, construită la Chişinău pe la începutul secolului XIX, este un model de arhitectură armeneas­că, tipică secolului XVIII. Biserica a fost ridicată în 1803, pe temelia unui lăcaş vechi moldovenesc, ars la 1739. Pentru restaurarea acestei biserici, lui Aga­si Ambarţumean i s-a decernat Diploma de Onoare a Prezidiului Societăţii de Păstrare a Monumentelor Armeniei.

Ani la rînd, Ambarţumean a condus institutul de proiectare din Republica Moldova. La vîrsta de 79 de ani, în ziua de 26 noiembrie 1997, arhitectul Agasi Ambarţumean a fost condus pe ultimul său drum. A fost îngropat în pămîntul care îi devenise Patrie, departe de satul natal, de rude de sînge, de neam. Şi-a mutat rădăcinile… Numele lui este înscris pe o placă, instalată la 12 februarie 2008 pe faţada Bibliotecii Naţionale din Re­publica Moldova.

---

BORŞ, Ion. Omul care a desenat case sub soarele Chişinăului. In: Moldova Suverană. 2013, 13 febr., pp. 2. (Urme pe pămînt)