Pedagog, matematician şi fizician. Оm politic şi de stat Organizator al cercetării ştiinţifice. Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Petersburg.
K.P. Ianovski s-a născut în anul 1822 în localitatea Bereznoi, gubernia Cernigov. Tatăl său, Piotr lanovski, a slujit conţopist la judecătorie. Mama – Uliana Ivanovna (până la căsătorie – Ruban). A învăţat la şcoala judeţeană din Cernigov şi ia „Casa de educaţie a nobililor săraci”. În 1839 s-a înscris la secţia matematică a facultăţii de fizică şi matematică de la Universitatea din Kiev, pe care a absolvit-o în 1843 cu titlul de candidat în ştiinţe.
În anii 1843-1851 predă matematica şi fizica la gimnaziul din Rovno, iar în 1851-1852 – la Gimnaziul Nr.2 din Odesa.
În perioada 1852-1871 a locuit şi a activat la Chişinău, predând matematica şi fizica la Gimnaziul regional din oraş şi în pensioanele particulare. În 1856 este inspector de gimnaziu. În 1858 a desfăşurat o subscriere în rândul nobilimii şi, acumulând o sumă de 2 mii ruble, a cumpărat în Franţa aparate pentru un cabinet de fizică. În 1860 a deschis şcoli duminicale, a organizat cercuri de autodidacţi. În 1863 devine director al Gimnaziului din Chişinău şi al şcolilor publice basarabene. A reconstruit, conform proiectului lui A.I. Bernardazzi, clădirea fostului spital militar, adaptând-o la necesităţile gimnaziului. A lichidat în gimnaziu privilegiile de clasă şi naţionale, s-a pronunţat pentru instruirea individuală a copiilor dotaţi. Fiind membru al Comitetului basarabean de statistică, a participat la recensământul populaţiei, la ameliorarea activităţii Bibliotecii publice din Chişinău. A optat pentru închiderea cârciumelor în satele Basarabiei şi acumularea mijloacelor pentru deschiderea şcolilor, spre exemplu, în s. Peresecina; a mărit numărul şcolilor săteşti de la 7 la 76, a contribuit la dezvoltarea învăţământului pentru fete, a susţinut-o pe L.A. Beliugova ia organizarea primului gimnaziu de fete din Basarabia. În 1871 în legătură cu aniversarea a 50- a, Duma orăşenească i-a conferit titlul de cetăţean de onoare al Chişinăului.
În 1871-1879 a activat în calitate de ajutor de epitrop al districtului de învăţământ S.-Petersburg. Ca urmare, însă, a contradicţiilor în problema “clasicismului”, avute cu ministrul reacţionar graful D.A. Tolstoi, şi a manifestărilor revoluţionare de la Universitatea din S.-Petersburg s-a transferat în districtul de învăţământ Caucaz, unde în calitate de epitrop a activat până la sfârşitul vieţii.
A elaborat un program de acumulare a informaţiei despre geografie, limbi şi etnografia diferitelor regiuni ale Caucazului şi a început editarea din 1881 a „Culegerii de materiale pentru descrierea locurilor şi neamurilor Caucazului”. A editat 30 volume ale acestei lucrări. La 7 noiembrie 1889 este ales membru al Societăţii de arheologie din Moscova, unde expedia sistematic materialele descoperite de către învăţătorii din Caucaz. În decembrie 1891 este ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Petersburg. A fost distins cu decoraţii ale Academiei Franceze de Ştiinţe şi Ministerului Învăţământului din Franţa. În 1899-1901 a condus comisia specială a Ministerului învăţământului în vederea elaborării noilor programe. Din 1901 este membru al Consiliului de Stat. S-a stins din viaţă în ziua de 12 iulie 1902 la Suhumi.
Din opera ştiinţifică:
Кишиневская гимназия. В: Записки Бессарабского областного статистического комитета Том Ш. Кишинев. 1867;
Сборник материалов для описания местностей и племен Кавказа. Вып 1-32. Tbilisi, 1881-1902 г (Redactor şi editor);
Kiril Petrovici Ianovici : [pedagog, matematician și fizician]. In: Academicieni din Basarabia şi Transnistria : (a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a sec. al XX-lea) : portr. biobiliogr. Chișinău, 1996, pp. 86-88.