Fizician, оm politic, membru titular al Academiei Române.
Ion Inculeţ s-a născut la 5 aprilie 1884 în s. Rezeni, judeţul Chişinău. După absolvirea Seminarului teologic din Chişinău (1905) se înscrie la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii din Dorpat (azi – Tartu, Estonia), unde în curând îşi abandonează însă studiile din cauza închiderii temporare a acestei instituţii, motivul fiind manifestările studenţilor întru susţinerea primei revoluţii ruse. Revenind la Chişinău, se include în vâltoarea evenimentelor politice din Basarabia. Colaborează la ziarul românesc „Basarabia”, unde publică o serie de articole în diverse probleme.
În 1907, probabil, se înscrie la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii din Petersburg pe care o absolveşte în 1911, având recomendare pentru pregătirea profesoratului, între anii 1911-1917 lucrează în calitate de profesor la şcoala reală, şcoala comercială, gimnaziul de fete din Petersburg, în care a ţinut lecţii de algebră şi geometrie. Potrivit unelor informaţii, neatestate deocamdată documentar, a colaborat la revistele de popularizare a ştiinţei „Vestnik znania” (“Mesagerul cunoştinţelor”) şi „Naucinoe obozrenie” („Revistă ştiinţifică”), în care unele materiale apăreau fără semnătură.
În anul 1917 participă activ la viaţa social-politică din Petersburg, fiind ales membru al Sovietului orăşenesc de deputaţi ai muncitorilor şi soldaţilor din partea Uniunii profesorilor, unde acumulează cunoştinţe ample şi o bogată experienţă de luptă politică. La finele lunii august 1917 revine în Basarabia, în calitate de emisar al Guvernului Provizoriu. Aici se acomodează la noile condiţii create, îmbrăţişând în primul rând ideea eliberării naţionale, şi se lansează vertiginos în viaţa politică şi socială din ţinut. La 21 noiembrie 1917 este ales preşedinte al Sfatului Ţării.
După unirea Basarabiei cu România Ion Inculeţ a continuat să joace un rol semnificativ în viaţa politică. În diferite timpuri, în dependenţă de mediul politic, a deţinut înalte funcţii: de ministru al Basarabiei, ministru al sănătăţii publice, ministru de interne, ministru al comunicaţiilor şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al României.
Pentru meritele sale politice şi ştiinţifice fizicianul Ion Inculeţ la 10 octombrie 1918 este ales membru titular al Academiei Române, secţia ştiinţifică. În calitate de deţinător a! acestui titlu onorific, în 1919 prezintă în aula Academiei discursul de recepţie “Spaţiul şi timpul în nouă lumină ştiinţifică”, înfăţişând cele mai noi teorii în problema respectivă. În formă de răspuns la discurs a luat cuvântul eminentul savant român în domeniul chimiei academicianul Petre Poni. Referindu-se ulterior, în 1940, la acest discurs, membrul Academiei Române, profesorul lonescu-Siseşti l-a calificat ca “o disertaţie remarcabilă” care “dovedea profunda pregătire ştiinţifică” a autorului.
A murit Ion Inculeţ la 18 noiembrie 1940.
Ion Inculeț : [fizician, om politic]. In: Academicieni din Basarabia şi Transnistria : (a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a sec. al XX-lea) : portr. biobiliogr. Chișinău, 1996, pp. 84-85.
Chișinău, orașul meu 