Cel mai înalt for de ştiinţă şi cultură din Rep. Moldova. Fondată la 29 iun. 1946, prin crearea Bazei Moldoveneşti de cercetări ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a URSS în or. Chişinău, tranformată ulterior (1949) în Filiala Moldovenească a Academiei de Ştiinţe a URSS, şi la 26 iul. 1960, în Academia de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti. Actul inaugural de constituire şi de deschidere a Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti a avut loc la 2 aug. 1961. Este unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, coordonator plenipotenţiar al activităţii ştriinţifice şi de inovare, şi consultant ştiinţific al autorităţilor publice ale RM. Pe parcursul dezvoltării sale AŞM a devenit un veritabil for ştiinţific de consacrare, o instituţie de cercetare şi de creaţie autentică. Actualmente corpul academic al Academiei de Ştiinţe întruneşte 47 de membri titulari (academicieni), 60 de membri corespondenţi şi 38 membri de onoare. In componenţa ei funcţionează instituţii care realizează cercetări ştiinţifice fundamentale, aplicative şi activităţi de inovare şi transfer tehnologic, ale căror rezultate sunt materializate în cunoştinţe ştiinţifice noi, elaborări tehnologice şi tehnice, pun în valoare patrimoniul naţional, promovează valorile ştiinţifice şi culturale pe plan naţional şi mondial, pregătesc cadre ştiinţifice de înalta calificare. Primul preşedinte al AŞM a fost Iachim Grosul, membru corespondent al AŞ a URSS, membru titular al AŞM, doctor habilitat în ştiinţe istorice (1961-1976), fiind urmat de Alexandru Jucenco (1977-1989) şi de Andrei Andrieş (1989-2004). Din anul 2004, preşedinte al AŞM este Gheorghe Duca, academician, doctor habilitat în ştiinţe chimice. Organul suprem de conducere al Academiei de Ştiinţe este Asambleea Academiei de Ştiinţe, constituită din membrii titulari (academicieni), membrii corespondenţi şi din 78 de doctori habilitaţi, aleşi pe o perioadă de patru ani. Organul executiv al Asambleii este Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică. Adunarea generală a membrilor titulari şi membrilor corespondenţi reprezintă forul superior al corpului academic (membrilor titulari, membrilor corespondenţi şi membrilor de onoare), compus din cei mai marcanţi reprezentanţi ai ştiinţei academice, universitare şi de ramură. În anul 2006, Academia de Ştiinţe a Moldovei a obţinut dreptul de a crea propriile instituţii de învăţământ pentru pregătirea cadrelor ştiinifice (un liceu şi o Universitate). În cadrul AŞM îşi desfăşoară activitatea şase Secţii de Ştiinţe: Economice şi Matematice; Biologice, Chimice şi Ecologice; Fizice şi Inginereşti; Medicale; Agricole; Umanistice şi Arte, reunind în componenţa lor membrii titulari, membrii corespondenţi, membrii de onoare, cercetătorii ştiinţifici, precum şi instituţii din sfera ştiinţei şi inovării cu statut de membru instituţional, membru de profil şi membru afiliat, care activează în domeniile respective ale sferei ştiinţei şi inovării. A se vedea şi articolul din Calendar Naţional 2006. — Chişinău, 2005.-P. 183-186.