Sculptor, considerat cel mai important sculptor basarabean din prima jumătate a sec. XX.

S-a născut la 9 oct. 1888, la Chişinău (Buiucani), într-o familie de intelectuali. Se stinge din viaţă la 15 apr. 1940, la Chişinău. În anii 1904-1908 a urmat cursurile Seminarului Teologic din Chişinău, perioadă în care a stabilit o trainică prietenie cu poetul Alexei Mateevici. Concomitent cu studiile la seminar, a frecventat şi cursuri de artă la Şcoala de Desen, condusă de pictorul Vladimir Ocuşco. În perioada 1908-1911 a studiat arta plastică la Şcoala de Desen din Chişinău apoi, la Şcoala Imperială Superioară de Pictură, Sculptură şi Arhitectură din Moscova, în atelierul sculptorului Serghei Volnuhin (1912-1916), absolvind-o cu distincţie. În anii 1916-1918 a lucrat în calitate de gravor de medalii la Monetăria din Petrograd. După 1918 se întoarce la Chişinău, unde este numit în funcţia de director al Şcolii de Desen (1919), transformată ulterior în Şcoală de Belle-Arte. În anul 1920 a iniţiat fondarea Cercului Artistic din Basarabia (Societatea de Belle-Arte), fiind ales ca preşedinte, calitate în care, în perioada anilor 1925-1940, a organizat la Chişinău 11 Saloane de pictură, sculptură, desen, gravură şi arte decorative. A efectuat călătorii de documentare în Austria, Franţa, Italia, Turcia (1920). Din anul 1920 a participat la expoziţiile colective de artă plastică regionale sau naţionale, prilej cu care i s-au acordat mai multe premii. În anul 1922 a partcipat la expoziţia artiştilor plastici basarabeni organizată la Ateneul Român din Bucureşti. A participat cu lucrări de sculptură la ediţiile din anii 1924-1930,1934, 1935 şi 1938 ale Saloanelor oficiale de la Bucureşti şi cu lucrări de grafică la Salonul de Desen şi Gravură, Bucureşti, din anii 1930, 1933, 1935, 1937, 1939. De asemenea, în 1939, a partcipat la expoziţia de artă plastică organizată la Ialoveni.
În creaţia sa a practicat toate genurile sculpturii: portretul, nudul, sculptura monumentală, bustul funerar, compoziţia de gen, plastica mică. În domeniul plasticii de forme mici a realizat o serie de portrete ale oamenilor de creaţie şi ale unor celebri intelectuali români, inclusiv basarabeni: portretele cântăreţei Lidia Lipcovschi, bustul lui Alexandru Donici, portretul lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, portretul Valentinei Tufescu, portretul soţiei, autoportretul cu soţia – Olga Plămădeală, portretul pictorului I. Teodorescu-Sion, portretul poetului Ion Minulescu etc. Capodopera lui o constituie Monumentul lui Ştefan cel Mare din Grădina Publică cu acelaşi nume din Chişinău (1927). Tot lui îi aparţine şi bustul funerar al poetului Alexei Mateevici de la Cimitirul Ortodox Central din Chişinău (1934).
Premii şi distincţii: Premiul Ministerului Cultelor şi Artelor al României (1924), Premiul Mare acordat de Ministerul Cultelor şi Artelor pentru lucrarea Tors de femeie (1938); Ordinul Steaua României (1923),Ordinul Coroana României (1927). „Admirator fervent al frumuseţii clasice, promotor al tradiţiilor sănătoase, Al Plămădeală merită să fie considerat -pentru magnifica sa probitate artistică – drept unul dintre sculptorii cei mai importanţi din România”, afirma în 1938 criticul de artă francez Clement Morro.
A se vedea şi articolul din Calendarul bibliotecarului 1998. – Chişinău, 1997. – P. 158-161.

Calendar Naţional 2008, Pag. 340.